Mulți au intrat patroni în 2022, puțini ies: crizele își spun cuvântul, angajatorii noștri au viață grea

Mulți au intrat patroni în 2022, puțini ies: crizele își spun cuvântul, angajatorii noștri au viață grea

Firmele românești se confruntă cu un veritabil val agresiv de insolvențe anul acesta, pe măsură ce provocările pentru economia națională se revarsă peste noi în cascadă.

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) tocmai ce a publicat cea mai recentă analiză a sa, iar rezultatele sunt de natură să ne ridice multă îngrijorare, deoarece se pare că mediul de afaceri autohton are probleme destul de mari.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, in primele zece luni ale anului curent avem o crestere cu 10,68% a numarului societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă!

Acestea fiind spune, primele 10 luni din acest an dificil au șters de pe harta mediului de afaceri din țara noastră un număr impresionat de firme, mai precis 5.387 de societăți și PFA-uri ce au ajuns în acest stadiu.

Patronii au trăit s-o vadă și pe asta, rămân fără firme, vin vremuri grele

920 dintre insolvențe vin numai din București, acesta fiind și cel mai mare număr din țară, dar avem și alte regiuni din România unde numărul insovlențelor e foarte pronunțat sau chiar în creștere puternică față de nivelul înregistrat în primele 10 luni din 2021.

Din raportul ONRC aflăm că după București, în topul județelor cu insolvențe foarte multe regăsim Bihor, cu 462 de insolvenţe (plus 33,04%), Cluj – 389 (minus 1,02%), Timiş – 237 (minus 2,87%) şi Ilfov – 217 (plus 44,67%).

Mult mai bine stă situația în alte regiuni ale țării, din această perspectivă. De exemplu, la Botoşani, după primele zece luni ale anului curent, avem numai 23 de cazuri de insolvență în rândul societăților sau PFA-urilor. La fel de bine stau și Harghita – 24 (plus 33,33%), Covasna – 26 (plus 52,94%) şi Gorj – 27 (minus 41,3%).

Cifrele de mai sus ar trebui să ne îngrijoreze pe toți, fie că suntem oameni de afaceri sau simpli angajați, deoarece deteriorarea mediului privat înseamnă pierderi semnificative pentru bugetul public, ceea ce poate însemna, de exemplu, diminuarea investițiilor, mai puțini bani la buget pentru investiții etc.