Reacția imediată a MAE după ce președinta Ungariei a declarat că prioritatea sa este să reprezinte maghiarii. Ce i-au transmis autoritățile

Katalin Novák, este prima femeie președinte a Ungariei. Este fost vicepreședinte Fidesz și ministru al Familiei, și a fost aleasă ca viitor președinte al Ungariei cu o majoritate de două treimi. În puțin peste un deceniu, Novák a avut o carieră fulminantă. A început la Ministerul de Externe, a ajuns ministru al Familiei și a devenit vicepreședinte al partidului de guvernământ Fidesz. În ultimii ani, rolul ei a crescut în mod spectaculos. Anul trecut și anul acesta, a fost desemnată cea mai influentă femeie din viața publică maghiară. Katalin Novák este prima femeie și, la 44 de ani, chiar cea mai tânără președintă a Ungariei de la schimbarea de regim. Ea are trei copii, vorbește patru limbi străine, aleargă la maraton și a fost un membru angajat al partidului Fidesz. La inaugurarea sa, ca președinte, Katalin Novák a făcut anumite declarații care au contrariat autoritățile de la București. Răspunsul Ministerului de Externe a venit imediat.

Katalin Novák, prima femeie președinte a Ungariei

Katalin Novák, prima femeie președinte a Ungariei

Katalin Novák și-a început cariera politică încă din 2001, în timpul primului guvern Orbán. Prima sa pozție a fost la Ministerul Afacerilor Externe, unde s-a specializat în afaceri europenedar a plecat în 2003. În 2010, a devenit consilier ministerial, iar doi ani mai târziu a fost numită șef de cabinet al Ministerului Resurselor Umane (EMMI).

În 2014, a fost numită secretar de stat pentru familie și tineret în cadrul EMMI. În octombrie 2020 cele din urmă a devenit ministru al familiei. Între 2017 și 2021, ea a fost, de asemenea, unul dintre vicepreședinții Fidesz. Acesta este doar un scurt rezumat al carierei sale, există mult mai mult. Și nu doar pentru că va fi prima femeie președinte al Ungariei.

S-a născut la Szeged în 1977, a studiat la Universitatea Națională de Servicii Publice (NKE) din Budapesta, la Universitatea din Szeged și la Paris cu o bursă. A petrecut șase ani crescându-și copiii acasă,  înainte de a deveni consilier al ministrului Afacerilor Externe în 2010 . Ulterior avea să devină șef de cabinet al ministrului Resurselor Umane în 2012.

Nu se știe cine anume i-a recomandat-o pe Katalin Novák atunci când a căutat un șef de cabinet în 2012, după numirea sa în funcția de ministru de resort, cu excepția faptului că „un prieten”, al fostului ministru de externe János Martonyi, auzise de ea.

„Proaspătă, inteligentă, drăguță Avea un spirit proaspăt și era o bună lucrătoare. […] Am observat chiar că vorbea atât de bine trei limbi străine: franceză, engleză și germană, ceea ce este o calitate foarte specială în cercurile diplomatice”, a fost impresia lui János Martonyi despre ea.

Katalin Novák promite să fie „președintele tuturor maghiarilor”

Alegerea Katalinei Novák ca prima femeie președinte a Ungariei este o premieră în politica maghiară din ultimul secol. Dar, încă din prima zi, de la inaugurare, noul președinte al Ungariei a făcut declarații care au iritat autoritățile de București.

„În calitate de președinte, voi consolida poporul maghiar prin convingerile mele personale. Printr-un set de valori bazate pe creștinism, în încurajarea transmiterii vieții. Creșterea copiilor în dragoste, protejarea vieții umane și a familiei. Respectul reciproc, încurajarea celor slabi.

Acțiunile mele vor decurge din această viziune maghiară asupra lumii (…) Suntem aceiași maghiari care au luptat pentru libertatea noastră în ’48 și ’56.”, a declarat Katalin Novák, la inaugurarea în funcția de președinte, conform HungaryToday.hu.

Discursul, aparent adresat doar maghiarlor din Ungaria, a avut un ecou deloc plăcut la București. De altfel, reprezentanții Ministerului de Externe român au decis să reacționeze pe marginea celor declarate la inaugurare de președintele ales, Katalin Novák:

Test de IQ pentru ziua de joi. Găseşte jucătorul greşit din imagine! Puţini pot duce jocul la final

Fenomenul El Nino s-a încheiat. Ce urmează să se întâmple cu vremea, conform meteorologilor

„În măsura în care declaraţiile Preşedintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă şi la cetăţenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internaţional, un stat nu poate să îşi aroge drepturi de orice fel în raport cu cetăţenii altui stat.”, a precizat MAE.

„Consider că este prioritatea mea să-i reprezint pe toţi maghiarii”

Reacția, extrem de dură, are în spate și o altă cauză, cea a întâlnirii recente între Kelemen Hunor și președintele Ungariei, Katalina Novák, dar și în urma decalrației făcute la finalul acestei întâlniri:

„Astăzi m-am întâlnit cu Hunor Kelemen, preşedinte al UDMR, vicepremier al României. Ca preşedinte al Ungariei, consider că este prioritatea mea să-i reprezint pe toţi maghiarii, deoarece nu contează pentru mine dacă cineva trăieşte în interiorul sau în afara graniţelor. Maghiarii sunt maghiari, punct”, a scris ea pe Facebook, potrivit traducerii.

„Responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare ale cetăţenilor români de etnie maghiară revine României”

Ministerul de Externe și-a susținut ideile de respectare a drepturilor identitare, declarând:

„În plus, responsabilitatea primară pentru respectarea drepturilor identitare (etnice, culturale, religioase, lingvistice) ale cetăţenilor români de etnie maghiară revine României, ca stat de cetăţenie, Ungaria, ca stat înrudit, având cel mult un interes în consolidarea legăturilor culturale, astfel cum se arată atât în Raportul din 2001 al Comisiei de la Veneţia privind tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de statul înrudit, cât şi în Declaraţia din 2001 a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE intitulată Suveranitate, responsabilitate şi minorităţi naţionale.”, se mai precizează în răspunsul MAE.

Tensiunile dintre Ungaria și România

Tensiunile dintre cele două state nu sunt de ieri de azi, iar încercările, nenumărate, ale Ungariei de a-și impune autoritatea în nordul României nu au făcut altceva decât să sporească tensiunile dintre etnicii maghiari și românii care locuiesc în zona respectivă.