13 aug. 2022 | 13:50

Luna a „furat” ceva din adâncurile Terrei, iar oamenii de știință pot dovedi asta

ACTUALITATE
Luna a „furat” ceva din adâncurile Terrei, iar oamenii de știință pot dovedi asta

Pământul și Luna sa sunt unice în Sistemul Solar. Pământul este singura planetă cu o singură lună, iar această Lună este destul de influentă. De fapt, fără Lună, viața pe Pământ poate să nu fi apărut, sugerează unele cercetări. Cercetătorii pot dovedi acum că Luna a „furat” ceva din adâncurile Terrei.

După cum reiese dintr-un raport impresionant, spre deosebire de orice alt sistem planetă-lună observat până acum, Luna reprezintă puțin peste un sfer din dimensiunea Pământului, iar oamenii de știință sunt interesați despre modul de formare al acesteia.

Oamenii de știință cred însă că povestea Lunii este una a focului și a furiei, atunci când resturile unui Pământ fierbinte, abia format, au intrat în coliziune cu o planetă de mărimea lui Marte numită Theia, a avut loc în urmă cu 4, 5 miliarde de ani. Acele resturi, spune teoria, s-au unit pentru a forma satelitul nostru.

Noi dovezi ies acum la suprafață, astfel că izotopii gazelor nobile heliu și neon prinse în meteoriții lunari recuperați din Antarctica se potrivesc cu cei găsiți în vântul solar, fără să fi fost expuși vreodată la acesta. Acest lucru, împreună cu o concentrație semnătură de izotop de argon, sugerează că acele gaze au fost moștenite de pe Pământ, când cele două corpuri erau una, cu mult timp în urmă.

Studierea directă a compoziției Lunii este un lucru complicat, având în vedere că oamenii nu au mai fost acolo din 1972, iar probele colectate sunt rare. Luna, totuși, ajunge ocazional la noi, sub formă de meteoriți care sunt aruncați în direcția noastră atunci când ceva mare se lovește la suprafață.

O grămadă din acești meteoriți lunari, au fost recuperați, existând câteva sute despre care știm, găsite în întreaga lume. Subiectele studiului realizat de Will și colegii ei sunt doar șase fragmente recuperate din Antarctica. Toate aceste fragmente fac parte din același meteorit original și constau dintr-un tip foarte specific de rocă: nebrecciată.

Această rocă s-a format atunci când magma a revărsat în sus din interiorul Lunii și s-a răcit rapid, acoperită de mai multe straturi de bazalt și, astfel, protejată de mediul ambiant, inclusiv de razele cosmice și de vântul solar. Când bazaltul s-a răcit, particulele de sticlă vulcanică s-au format și s-au cristalizat și au rămas acolo, sub suprafața lunară.

Materiale din adâncurile Terrei au fost găsite în fragmente lunare

Acolo stătea stânca, până la un impact suficient de masiv pentru a trimite roci lunare spree Pământ. Un astfel de impact ar fi trebuit să fie relativ mare, pătrunzând adânc în suprafața lunară pentru a ajunge la rocă care nu fusese expusă de eoni.

Pentru a le afla secretele, echipa de cercetare meteoriții lunari folosind un spectrometru de masă de gaz nobil la Laboratorul de gaze nobile ETH Zurich. Acest instrument este unul dintre cele mai puternice din lume și singurul, au spus cercetătorii, care este capabil să le detecteze.

Particulele de sticlă submilimetrice din bazalt, a descoperit echipa, păstrau semnături izotopice de heliu și neon, ca niște capsule minuscule ale timpului. Și aceste semnături au fost aceleași cu vântul solar, dar au fost detectate în abundență mult mai mare decât se aștepta. Deoarece bazaltul nu fusese expus vântului solar, gazele trebuiau să fi venit din altă parte.

Echipa a descoperit că raporturile izotopilor neonului erau foarte asemănătoare cu rapoartele izotopilor neonului din penelele mantalei Pământului, revărsări adânci de topitură fierbinte care eșantionează rezervoare de material adânc în interiorul Pământului, care probabil nu sunt perturbate de la formarea planetei, acum 4,5 miliarde de ani. Această asemănare sugerează că gazele au venit de pe Pământ, au concluzionat cercetătorii.

Descoperirea poate declanșa un reînnoit interes pentru studiul gazelor nobile din meteoriți și o perspectivă mai în detaliu asupra a ceea ce mai poate fi blocat în alte roci lunare, care anterior era nedetectabil, dar acum la îndemână, cum ar fi hidrogenul și halogenii.

„Deși astfel de gaze nu sunt necesare vieții, ar fi interesant de știut cum unele dintre aceste gaze nobile au supraviețuit formării brutale și violente a Lunii”, a spus geochimistul Henner Busemann de la ETH Zurich.

Astfel de cunoștințe ar putea ajuta oamenii de știință din geochimie și geofizică să creeze noi modele care să arate mai general cum astfel de elemente cele mai volatile pot supraviețui formării planetelor, în sistemul nostru solar și nu numai. Cercetarea a fost publicată în Science Advances.