Lovitura dimineții pentru toți pensionarii din România: abia acum înțelegi cât de greu se descurcă, de ce majorare este nevoie

Lovitura dimineții pentru toți pensionarii din România: abia acum înțelegi cât de greu se descurcă, de ce majorare este nevoie

Odată cu inflația galopantă și explozia prețului la energie electrică și gaze naturale, traiul pensionarilor din România nu a fost niciodată mai dificil. Cu toate aceste, se promovează în continuare în spațiul public niște majorări modice ale pensiilor, valori care nu compensează nici măcar rata inflației.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a comandat un sondaj de opinie la ISRA Center pentru a înțelege un pic mai bine nevoile pensionarilor români, dar mai ales minusurile semnificative legate de accesul la un trai decent. Deși concluziile le voi detalia mai jos, dacă vrei să sintetizezi, 55% dintre români sunt pesimiști în ceea ce privește viitorul și trăiesc cu stresul că statul nu le va putea oferi o pensie decentă la bătrânețe.

De ce pensie ai nevoie în România, minimă

Dincolo de punctele de pensie și majorările de campanie electorală ”aruncate” de PSD și PNL, conform studiului citat mai sus, românii ar avea nevoie de o pensie de 3650 de lei pentru a se descurca. Ca referință, în prezent, valoarea medie în țara noastră este de 1736 de lei în sistemul contributiv (toate pensiile fără cele speciale). Din păcate, doar 7% dintre pensionarii din sistemul public se bucură de o pensie de peste 3650 de lei.

În privința pregătirilor pentru vârsta pensionării și ca o reflexie a situației financiare a majorității românilor, 83% dintre cei chestionați au afirmat că nu economisesc nimic pe cont propriu în vedere pensionării. Aproximativ 55% se tem că statul nu le va putea asigura o pensie decentă, în timp ce doar 37% sunt optimiști că statul român nu va avea nicio problemă cu plata pensiilor. Cea mai frustrantă este nesiguranța a aproximativ 55% dintre participanții la studiu, oameni care au afirmat că nu au nici cea mai vagă idee ce pensie vor avea, pentru că valoarea ei depinde de factorul politic.

„Este evident de ceva timp faptul că există o diferenţă semnificativă între aşteptările legitime ale populaţiei active de azi şi posibilităţile financiare limitate ale sistemului de pensii de stat – şi asta nu este doar o problemă a României, ci în toată lumea.

Din fericire, Pilonul II de pensii private funcţionează tocmai pentru a acoperi acest deficit de protecţie financiară, fără niciun efort suplimentar de economisire, direct din salariul brut, iar banii se acumulează constant în conturi personale, unde sunt investiţi, produc randamente şi sprijină şi dezvoltarea economică a României”, a explicat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.

Comparativ cu 2019, ultima oară când s-a realizat un studiu similar, 30% dintre români afirmă că ”este dificil să ne descurcăm să acoperim nevoile de bază”. Acum trei ani, procentul era de 20%. În ceea ce privește românii care afirmă ”avem o situație financiară bună”, numărul lor a scăzut de la 35% la 27%. Tot ca o schimbare radicală de percepție asupra societății, în doar trei ani, la întrebarea care este cea mai mare problemă actuală în România, 29% dintre ei au răspuns „inflaţia ridicată”, 10% au spus „veniturile mici” și doar 4% au spus „corupţia”. În cadrul sondajului similar derulat în 2019, 6% au indicat „inflaţia”, 18% „veniturile mici” şi 18% au fost îngrijorați de „corupţie”.

„Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflaţiei, instabilităţii geopolitice şi amplificat de ştirile alarmiste se reflectă asupra percepţiei oamenilor despre economisire şi implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că 2 din 3 români cred cel puţin una dintre informaţiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toţi banii contribuiţi sau că nu ar exista nicio garanţie sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a explicat Alina Dincă, director executiv al institutului de cercetare sociologică ISRA Center, care a coordonat derularea sondajului respectiv.