Lecția pe care Ungaria o dă României, din nou: cele mai mici prețuri la energie din Europa

Lecția pe care Ungaria o dă României, din nou: cele mai mici prețuri la energie din Europa

Cetățenii din Budapesta au plătit în aprilie cel mai scăzut preţ la gaze dintre toate capitalele Uniunii Europene. Iată cum stă situația la energie în Ungaria.

Conform datelor publicate de Autoritatea de Reglementare a Energiei şi Utilităţilor Publice din Ungaria (MEKH), citate de Hungary Today, au fost analizate 24 de capitale din UE plus Belgrad. Astfel, datele ne arată că cel mai mic preţ din UE la gaze naturale, de 2,79 euro/100 kWh, a fost plătit de locuitorii capitalei Ungariei.

Ungaria, mai ieftină decât România

Ca referință, preţul mediu în cele 24 de oraşe este de 12,69 euro/100 kWh, adică de patru ori mai ridicat decât în Ungaria, potrivit MEKH. Așadar, la electricitate, cel mai mic preţ a fost în Belgrad şi în Budapesta (10,32 euro pentru 100 kWh), preţul mediu în cele 24 de oraşe fiind de 27,48 euro pentru 100 kWh, cu 60% mai ridicat decât în Ungaria.

În clasament, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în semestrul doi din 2021 au fost în Ungaria (10 euro/100 kWh), Bulgaria (10,9 euro/100 kWh) şi Croaţia (13,1 euro/100 kWh). Pe de altă parte, cele mai ridicate prețuri au fost în Danemarca (34,5 euro/100 kWh), Germania (32,3 euro/100 kWh), Belgia (29,9 euro/100 kWh) şi Irlanda (29,7 euro/100 kWh).

Ca o comparație, preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE s-au situat la 23,7 euro/100 kWh în semestrul doi din 2021, spre deosebire de 21,3 euro/100 kWh în perioada similară din 2020.

Cât costă modernizarea infrastructurii energetice în România: care sunt șansele pentru independență de Rusia

Există o presiune din ce în ce mai mare de la Bruxelles pentru ca statele Uniunii Europene să facă eforturi pentru obținerea independenței energetice în raport cu Moscova. În acest context, o nouă Ordonanță de Urgență ar trebui să rezolve măcar parțial problema.

Nu mai puțin de 13 miliarde de euro vor fi folosite de către statul român pentru îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii energetice, dar și pentru investiții în activități de cercetare. Particularități ordonanței din spatele acestor fonduri au fost confirmate săptămâna trecută, de către premierul Nicolae Ciucă.

Citește și: