Firmele românești, în prag de faliment în 2022. Cel mai mare pericol vine de la Codul fiscal

Firmele românești, în prag de faliment în 2022. Cel mai mare pericol vine de la Codul fiscal

Anul 2022 a fost și continuă să fie unul dificil pentru mediul privat românesc. Din nefericire, situațiile dificile au toate șansele să escaladeze în falimente în masă, în următoarele luni. Care sunt motivele, pericolele și ce soluții ar putea exista, analizăm în rândurile următoare.

Conform consultanților economici, cel mai mare pericol care pândește acum asupra firmelor mici și mijlocii vine din spectrul fiscal, mai exact din recentele modificări aduse Codului fiscal.

Specialiștii avertizează asupra faptului că firmelor le-a fost majorată povara fiscală, într-o perioadă în care oricum apăsau deja numeroase presiuni asupra bugetelor lor. Nu mai e nevoie să amintim despre criza energetică, facturile din ce în ce mai scumpe, inflație sau tensiunile pe lanțurile de aprovizionare. E o perioadă dificilă, în care mediul privat ar fi avut nevoie și de stabilitate și de predictibilitate și de spațiu fiscal!

Un pericol iminent – supraimpozitarea contractelor part-time

De exemplu, supraimpozitarea contractelor part-time e o mare problemă pentru mediul de afaceri.

Camera Consultanților Fiscali din România atrage atenția asupra acestei măsuri, ce a mai fost în Codul noustru fiscal și pe care o consideră dăunătoare.

„În aprecierea noastră, lipsa de capacitate administrativă, de organizare și de colaborare, care persistă la nivelul instituțiilor statului de foarte mulți ani, nu a fost niciodată și nu este nici acum, o motivație suficientă pentru a reintroduce la nivel de lege prevederi anacronice acestei perioade, care nu afectează decât contribuabili de bună credință, de altfel plătitori constanți de impozite și contribuții la nivelul prevăzut de legea fiscală”, punctează experții.

Specialiștii sunt de părere că că nu este justificat că aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului, fără o minimă analiză a istoricului ei și mai ales fără o consultare transparență și reală a mediului economic.

Iată ce consecințe ar putea avea această măsură asupra mediului privat românesc:

-încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parțial și implicit creșterea ratei șomajului și, în mod corespunzător, a cheltuielilor suportate de buget pentru plata indemnizațiilor de șomaj. Precizăm că aceste efecte au început deja să apară, multe dintre aceste contracte încetând cu dată de 1 august 2022 (informație care poate fi verificată în Registrul de Evidență al Salariaților).

-încurajează muncă nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului.

-este o măsură fiscală rigidă, care nu recunoaște sau neglijează atât realitatea pieței muncii și, în aceiași măsură, specificul și necesitățile din foarte multe domenii de activitate, cât și prevederile din legislația muncii care permit încheierea unor astfel de contracte cu timp limitat.

-intervine practic în alegerea întreprinzătorilor cu privire la modul de organizare a propriilor afaceri, prin creșterea forțată a costului muncii, în această perioada în care dificultatea menținerii în viață a multor afaceri, care au rezistat crizei pandemice, este sporită de creșterea scăpată de sub control a prețurilor, de inflația în creștere și de o inhibare a pieței, alimentată de spectrul unei noi crize economice și financiare, vehiculată din ce în ce mai mult.

-generează un deficit de imagine și o pierdere de încredere în autorități, întrucât este o prevedere profund inechitabilă și disproporționată, care stabilește obligația fiscală datorată prin raportare la o baza de impozitare nereală, majorată artificial chiar prin lege, plecând de la o prezumție de vinovăție inadmisibilă pe care statul o aplică asupra întregului mediu economic, fără să-l intereseze situația de fapt în condițiile în care principiile fiscalității, prevăzute chiar de Codul fiscal și Codul de procedura fiscală, sunt tocmai contrare.

-prevederea este cel puțîn ciudată și apreciem noi incoerența, și prin faptul că baza de impozitare majorată pentru contractele part time este stabilită prin lege la nivelul unui salariu de baza minim brut pe țară, doar în cazul CAS și CASS, iar calculul impozitului pe venitul din salarii se face la venitul part time (2-7 ore), așa cum contractul este și raportat în Revisal. Cel puțîn așa înțelegem din textul OG 16. Oare ce explicație plauzibilă ar putea există pentru această abordare diferită între baza de calcul a impozitului pe venit și baza de calcul a contribuțiilor sociale?

-prevederea este neclară și sub aspectul acordării prestațiilor sociale în condițiile în care suprataxarea la contribuții este suportată și plătită de angajator, contractul înregistrat în Revisal este însă cel cu durata reală (2-7 ore), și nu știm încă dacă D112 va face legătură cu CNP angajat pentru care angajatorul a plătit contribuția majorată sau, în cazul în care această legătură se va face, nu există certitudinea că prevederile din legea pensiilor sunt acoperitoare pentru acordarea punctajului lunar. Altfel, această suprataxare la contribuții sociale a contractelor part time ar fi mai degrabă doar o „taxa specială”, sanctionatorie asupra angajatorilor (presupuși evazioniști), care au îndrăznit să încheie contracte part time, potrivit legii și nevoii lor economice de la un moment dat.

-prevederea este eronată și abuzivă prin faptul că impune plata concomitentă a contribuțiilor la baza de impozitare majorată artificial pentru toți angajatorii (2 sau 3), în cazul unui angajat cu 2 – 3 contracte care nu însumează însă 8 ore, fără să prevadă și posibilitatea de regularizare, de altfel complicată, sau fără să stabilească un alt mecanism în asemenea situații.”, transmit consultanții fiscali.

Care ar fi soluțiile? De ce are nevoie mediul privat, de fapt

Reputatul profesor de economie, Mircea Cosa, a lansat, de curând, un apel ferm la adresa autorităților, de a oferi firmelor mai multă stabilitate.

„O spun așa, în cuvinte românești, domnule, să lăsăm în pace economia reală să funcționeze. Lăsăți în pace mediul de afaceri, nu-l mai tot chinuiți cu fel de fel de propuneri de schimbare a mediului fiscal, pentru că ei nu mai pot să-și facă business-planurile, nu mai au predictibilitate. Lăsăți-i să lucreze, pentru că ei țîn economia, deocamdată, în echilibru.

Dacă mediul de afaceri este afectat, va crește șomajul imediat. Și vedeți că această măsură de impozitare part-time deja a creat șomaj, pentru că o parte din această categorie a personalului de serviciu nu-și mai găsește contract, nu poate să mai lucreze.

Deci, trebuie plecat de la ideea că e o situație cu totul specială, suntem în război, suntem într-o economie de război, deci, lucrurile trebuie să se desfășoare cu multă grijă, cu multă prudență, și în așa fel încât populația României să aibă din ce în ce mai mult încredere în acest guvern, să aibă încredere că este protejată în față acestor crize, nu pusă în permanentă sub presiunea unor impozite și taxe”, a explicat profesorul de economie, conform Radio România Actualități.

Din păcate, pericolele persistă

Nu vorbim numai despre fiscalitate, ci și despre inflație și explozia dobânzilor. De aici derivă celelalte pericole pentru firme, după cum avertizează CONAF.

„Inflația și majorarea dobânzilor tensionează afacerile mici și mijlocii, care nu și-au revenit din șocul pandemiei de COVID-19 și fac față cu greu scumpirii energiei și presiunilor de creștere a costurilor și a poverii fiscale.

Evoluția dobânzilor din piața bancară descrisă de indicele ROBOR la trei luni confirmă îngrijorările mediului de afaceri. La zi, ROBOR a urcat la 7,51%, un salt de 16% față de începutul lunii iunie.

Progamele de ajutor de stat prin care se acordă garanții și granturi care vor acoperi o parte din costurile de finanțare a creditelor contractate sunt binevenite, însă o mică parte din afacerile mici și mijlocii au acces la ele, restul rezistă cu dificultate în peisajul din ce în ce mai arid al creditelor cu dobânzi în creștere”, transmite CONAF.

În aceeași ordine de idei, Cristina Chiriac, președinta CONAF, susține că ajorarea dobânzilor transmite o dublă provocare către antreprenori: pe de o parte, afacerea lor este afectată de creșterea costurilor cu rambursarea creditelor, pe de altă parte, potențialii clienți și parteneri sunt afectați de costurile provocate de scumpirea banilor.

„Cu alte cuvinte, serviciul datoriei este mai complicat, refinanțarea va fi mai dificilă, furnizorii devin mai nervoși, iar cererea de produse și servicii scade. Presiunile de creștere a salariilor limitează și ele abilitatea firmelor mici de a rezista într-o piață deja tensionată. În plus, pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, antreprenorii nu-și mai pot extinde afacerile, deci reduce investițiile”, punctează oficialul.

Din fericire, mai există soluții. Astfel, potrivit CONAF, prelungirea până la finalul anului a Programului IMM Invest Plus asigură o gură de oxigen pentru afacerile mici și mijlocii.

„Însă, acest program a fost accesat de aproximativ 10% din IMM-urile din România, cea mai mare parte fiind expuse riscului de creștere a poverii creditării sau a îngustării șanselor de a obține un împrumut. Programul a salvat afaceri și locuri de muncă și îi datorăm, probabil, o parte însemnată din reziliența economiei românești.

Antreprenorii așteaptă însă și lansarea programului prin care sunt alocate fonduri europene din PNNR în valoare de 315 milioane de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, o promisiune din timpul pandemiei, încă neonorată”, subliniază instituția, în cele din urmă.