Cele cinci condiții puse de Turcia pentru a accepta Suedia și Finlanda în NATO

Guvernul de la Ankara a impus Suediei și Finlandei o listă cu cinci „dorințe”, făcută în contextula aderării celor două țari nordice la NATO.

Turcia impune condiții Suediei și Finlandei. Ce vrea guvernul de la Ankara să nu se opună aderării celor două la NATO

Erdogan susține că „există rapoarte conform cărora nu ne vor extrăda terorişti. Nu vom spune da acestor două ţări care vor să adere la NATO”, această declarație lăsând senzația că Turcia nu e absurdă și se pot face negocieri. Astfel, Suediei și Finlandei li s-a transmis să nu se pregătească să trimită oameni la negocieri la Ankara.

„Turcia nu vrea repetarea unor greșeli asemănătoare. Țările scandinave în discuție sunt case de musafiri pentru organizații teroriste. Ele chiar sunt membre ale parlamentului în unele țări. Nu este posibil ca noi să fim în favoarea [aderării Finlandei și Suediei]”, a declarat Erdogan.

Acestea sunt cele cinci condiții

-Extrădarea în Turcia a „teroriștilor” PKK și FETO
-Recunoașterea celulei siriene YPG a PKK ca organizație teroristă
-Finlanda și Suedia ar trebui să nu mai găzduiască membri FETO
-Finlanda și Suedia ar trebui să desființeze structurile legate de organizațiile teroriste
-Garanții pentru punerea în aplicare a celor menționate mai sus
PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan; FETO – Mișcarea Gulen, care a luat naștere în Turcia la începutul anilor ’70.

Kurdistan este reprezentată în Suedia, la Stockholm din 2011, în timp ce Suedia are o ambasadă la Erbil din 2012. Comerțul dintre cele două părți a ajuns la valoarea de 154 de milioane de dolari în 2012.

Primii kurzi au venit pentru prima dată în Finlanda în anii 1970 și 1980. În 1995, în Finlanda erau 1.166 de cetățeni turci, dintre care aproximativ 300-550 erau kurzi. O parte semnificativă a pizzeriilor și restaurantelor-kebab turcești din Finlanda sunt înființate de kurzi.

Suedia și Finlanda au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în prezența șefului NATO.

”Acesta este un moment istoric, într-un moment critic pentru securitatea noastră. Sperăm să încheiem rapid. Interesele de securitate ale tuturor aliaţilor este necesar să fie luate în calcul, iar noi suntem hotărâţi să examinăm toate problemele şi să ajungem rapid la concluzii””, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.