Câți bugetari plătești, din banii tăi, în 2022: cifra exactă nu o să-ți fie pe plac

Câți bugetari plătești, din banii tăi, în 2022: cifra exactă nu o să-ți fie pe plac

Ministerul Finanțelor Publice tocmai a actualizat lista privind numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România. Noile date sunt relevante pentru luna februarie 2022.

Astfel, conform informării oficiale, în luna anterior menționată, România avea nu mai puțin de 1.265.722 de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice.

Suntem în creștere

Acest număr indică o creștere semnificativă față de raportul anterior, respectiv apare un plus de 879 de posturi față de luna anterioară acestei analize.

Din totalul celor 809.018 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.033 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 504 angajaţi comparativ cu ianuarie 2022).

Un aspect relevant este acela că majoritatea posturilor ocupate le regăsim în cadrul Ministerului Educației. Aici vorbim despre 290.875 de posturi (290.589 în ianuarie 2022). Pe locul al doilea avem Ministerul Afacerilor Interne – 121.620 (121.502 luna precedentă), urmat de Ministerul Apărării Naţionale -74.945 (76.055 în ianuarie), Ministerul Finanţelor – 24.331 (24.361 în ianuarie) şi Ministerul Sănătăţii -18.521 (18.380 în luna anterioară).

Datele oficiale postate pe site-ul Ministerului de Finanțe indică faptul că în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.312 de posturi (minus 15 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.670 (plus 252), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 161.003 de posturi ocupate (plus 598).

Referitor la situația din administraţia publică locală, avem 456.704 de persoane (plus 548), dintre care 278.619 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 178.055 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Despre reforma administrației publice s-a vorbit sistematic în România, cu precădere în ultimii ani, când deficitul bugetar și presiunea pe finanțele țării au crescut considerabil și se impune, poate mai mult ca niciodată, eficientizarea sistemului și păstrarea oamenilor capabili și care dau randament și performanță.

În acest sens, implementarea PNRR s-ar putea să ne ajute, dacă va fi făcută ca la carte și se vor respecta prevederile de acolo, care ne obligă oarecum să aplicăm strategii de creșterea a performanțelor, dar și de reducere a cheltuielilor inutile, de eficientizarea serviciilor publice, în favoarea cetățeanului și de creștere a investițiilor, mai ales în digitalizare.

”Sunt primării care nu îşi permit să plătească salariile din venituri proprii. Multe dintre ele au o colectare a taxelor foarte proastă. Acestea sunt acele autorităţi care şi cer bani de la buget. Nu mi se pare normal ca atunci când din venituri nu poţi să îţi plăteşti nici salariile să vii să mai ceri bani de la buget. Haideţi să ne aşezăm şi să spunem că cine face treabă bună primeşte bani de investiţii şi de la buget, dar trebuie să facem curăţenie în aceste autorităţi locale”, declara, anul trecut, fostul președine al PNL, Florin Cîțu.

Citește și: