Butonul „Dislike”, de pe YouTube, mai mult „de formă”: cum te forțează gigantul să te uiți la ce nu îți place, cine a descoperit asta

Butonul „Dislike”, de pe YouTube, mai mult „de formă”: cum te forțează gigantul să te uiți la ce nu îți place, cine a descoperit asta

Dacă te-ai simțit vreodată frustrat de algoritmul YouTube și cumva nedreptățit de recomandările pe care ți le face, află că nu ești singurul în această situație.

Poate fi chiar mai dificil decât crezi să facI YouTube să îți înțeleagă cu exactitate preferințele. O problemă majoră, conform noilor cercetări efectuate de Mozilla, este că majoritatea comenzilor în aplicația YouTube, cum ar fi butonul de „Nu-mi place”, sunt în mare măsură ineficiente ca instrumente de control al conținutului sugerat.

Cercetătorii de la Mozilla au folosit datele culese de RegretsReporter, extensia sa de browser care le permite oamenilor să „doneze” datele recomandărilor pentru a le utiliza în studii ca acesta. În total, raportul s-a bazat pe milioane de videoclipuri recomandate, precum și pe rapoarte anecdotice de la mii de utilizatori.

„Nu-mi place”, „Nu mă interesează”, „Nu recomand canalul” și „Elimină din istoricul vizionărilor”, funcții aproape inutile pe YouTube

Mozilla a testat eficacitatea a patru comenzi diferite: butonul „Nu-mi place”, „Nu mă interesează”, „Nu recomand canalul” și „Elimină din istoricul vizionărilor”. Cercetătorii au descoperit că acestea au avut grade diferite de eficacitate, dar că impactul general a fost „mic și inadecvat”.

Dintre cele patru, cea mai eficientă a fost „Nu recomanda de pe canal”, care a prevenit 43% dintre recomandările nedorite, în timp ce „Nu sunt interesat” a fost cel mai puțin eficient și a prevenit doar aproximativ 11% dintre sugestiile nedorite. Butonul „Dislike” a fost aproape la același la 12 la sută, iar „Elimină din istoricul vizionărilor” a eliminat aproximativ 29 la sută.

„Modul în care funcționează YouTube și multe platforme este că se bazează mult pe colectarea pasivă de date pentru a deduce care sunt preferințele tale”, a declarat Becca Ricks, cercetător senior la Mozilla, care a fost coautor al raportului. „Este un mod puțin paternalist de a opera, se fac alegeri în numele oamenilor. Ați putea întreba oamenii ce vor să facă pe platformă, decât să urmăriți ceea ce fac”, a adăugat aceasta.

Cercetarea Mozilla vine pe fondul cererilor crescute îndreptate spre platformele mari de a-și face algoritmii mai transparenți. În Statele Unite, parlamentarii au propus proiecte de lege care să reducă algoritmii de recomandare „opaci” și să tragă companiile la răspundere pentru prejudecățile algoritmice. La rândul ei, Uniunea Europeană a adoptat recent Legea privind serviciile digitale. Aceasta va solicita platformelor să explice cum funcționează algoritmii de recomandare, dar și să permită cercetătorilor să studieze impactul.