România, în pragul dezastrului economic. Se dau bugetari afară? Toți ochii sunt pe Guvern

România, în pragul dezastrului economic. Se dau bugetari afară? Toți ochii sunt pe Guvern

Actualul guvern nu a prezentat încă bugetul pentru acest an. Un calcul arată că situația e extrem de gravă când vine vorbe de cheltuieli și banii care sunt în economie. Ce arată cifrele acum?

Într-o analiză recentă, Ștefan Vlaston, profesor de matematică și președinte al Asociației EDU CER, Educație și Cercetare, explică situația imposibilă în care se găsește România.

Fără un buget pe 2021 conceput să reducă dezechilibrele bugetare, investitorii şi creditorii interni şi externi îşi pierd încrederea că România îşi va putea onora obligaţiile de plata în viitor.

După deficite record în anii anteriori, 4,6% din PIB în 2019, 10% în 2020, 7,1% în 2021 (preconizat), România riscă să devină nefinanţabilă. Ratele la împrumuturile anterioare trebuie plătite, plus dobânzi, alte sume trebuie împrumutate anul acesta pentru plata pensiilor şi salariilor bugetare. La acestea se adaugă miile de firme care se închid şi nu vor mai contribui prin taxe şi impozite la bugetul de stat.

Consiliul de Administrație al BNR are, de asemenea, rezervele sale: „Persistă incertitudini semnificative în ceea ce priveşte dimen­siunea şi instrumentele consolidării bugetare din acest an şi în perspectivă, cel puţin până la aprobarea bugetului public pentru 2021, mai ales în condiţiile creşterii ample, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în 2020.”

Aproape jumătate de milion de români, posibil șomeri

Mircea Coşea, fost vicepremier, a spus, într-un interviu recent, că e vehiculată cifra de 400 până la 450.000 de funcționari publici care să fie concediați. „Spre exemplu reforma administrativ-teritoriala. Acolo se pierd foarte mulţi bani. România are un număr imens de instituţii administrative-teritoriale, 47.000 dacă nu mă înşel, adică primării, consilii şi aşa mai departe care consumă bani fără o activitate explicabilă ca eficienţă”, a mai spus Coșea.

„Ce se poate reproşa guvernului Orban şi fostului ministru Cîţu: că n-au anticipat că se va ajunge aici. Au trăit în paradigma «wishfull thinking», impardonabil când e vorba de şefi de guvern şi de miniştri. Acum plătim cu toţii această alegere de paradigmă. Şi bugetarii care vor fi daţi afară, şi pensionarii care nu-şi mai văd pensiile mărite, şi salariaţii bugetari cărora le îngheaţă veniturile”, notează Vlaston în analiza publicată pe Adevărul.

Citește și:
Etichete: