Redresarea României după COVID-19: transformarea ecologică a economiei

Redresarea României după COVID-19: transformarea ecologică a economiei

Pandemia de COVID-19 și restricțiile impuse de guvernele din întreaga lume au provocat una dintre cele mai mari crize economice experimentate vreodată, având în vedere amploarea și natura sa nouă.

Pentru a ajuta țările să-și revină din criză și să-și pună economiile pe calea către o redresare economică rezistentă, UE a convenit asupra unui pachet financiar cuprinzător de 672,5 miliarde de euro care să fie pus la dispoziție sub formă de împrumuturi și granturi cu dobândă redusă prin intermediul Recovery and Resilience Facility  (RRF).

Pentru a accesa aceste fonduri, statele membre trebuie să elaboreze Planuri Naționale de Recuperare și Reziliență (PNRR), cu investiții și reforme în conformitate cu obiectivele mai largi ale UE, inclusiv tranzițiile verzi și digitale. Acestea trebuie să aloce cel puțin 37% din cheltuieli pentru acțiunile climatice și progresul către alte obiective de mediu ale Pactului ecologic european.

Cum ne redresăm după COVID-19

Cheltuielile rămase ar trebui să nu conducă la emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Provocarea pentru statele membre este de a elabora strategii de redresare care să reconcilieze obiectivele de creștere economică și ocuparea forței de muncă cu agendele de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon și rezistente la climă.

„Trebuie neapărat ca pe termen lung să intrăm în acea zonă de participare a pieței și a zonei private în investițiile de renovare a clădirilor, altminteri nu avem nicio șansă să ne realizăm țintele de renovare. Aceasta este adevărata provocare pe termen lung și mai avem mult de lucru”, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.

Clădirile din România acoperă aproximativ 45% din consumul total de energie. Așadar, ca să ne atingem obiectivele și țintele de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și ale UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită, după cum arată EPG, într-un studiu.

O redresare ecologică ar trebui să asigure că încetinirea activității economice este urmată de o creștere determinată de stimulente, care să permită implementarea unor bunuri publice altfel costisitoare, care atenuează impactul unei crize mai lente, dar mai periculoase – schimbările climatice.

Deși nu este clar dacă toate politicile și investițiile ecologice sunt răspunsuri optime la efectele imediate ale crizei, proiectele PNRR ar putea fi totuși prioritizate pe baza impactului lor economic local.

Citește și: