Încă o statistică a sărăciei în care suntem lideri: viața românilor e foarte grea

Încă o statistică a sărăciei în care suntem lideri: viața românilor e foarte grea

Viața în România, pentru mulți dintre adulți, e presărată cu neajunsuri, sărăcie, excluziune socială și șanse minime de evoluție.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea persoanelor adulte aflate în risc de sărăcie. Poate că această informație vă sună cunoscut, însă analiza europenilor merge mai departe și corelează în mod direct nivelul de educaţie al părinţilor cu riscul de sărăcie al adulților din țara noastră.

Astfel, încă de la naștere, copiilor aproape că li se trasează un destin, caracterizat de neșansă, prin prisma faptului că au avut ghinionul de a veni pe lume într-o familie cu educație precară, ce nu le poate oferi ample perspective de dezvoltare, așa cum se întâmplă în familiile unde părinții, educați la rândul lor, își pot susține copiii către independență profesională și financiară.

Legătura dintre sărăcie și educație, mai vizibilă ca oricând

Concret, ne spun experții europeni, nivelul de educaţie al părinţilor influenţează semnificativ riscul de sărăcie al adulţilor din România

Suntem liderii Uniunii Europene la ponderea persoanelor adulte aflate în risc de sărăcie ale căror părinţi au avut un nivel redus de educaţie (37,4%). Din nefericire, acest procent înseamnă aproape dublu faţă de media de 20,3% înregistrată în anul 2019.

Dacă analizăm ce se întâmplă în alte țări din regiune, fenomenul de la noi din țară capătă dimensiuni și mai îngrijorătoare. De exemplu, e important să menționăm cum se poziționează, spre exemplu, Cehia. Aici, doar 9,3% dintre persoanele adulte erau în risc de sărăcie în 2019, chiar dacă au avut părinţi cu un nivel redus de educaţie.

De asemenea, procentul mediu la Nivelul Uniunii Europene era, în anul 2019, de 20,3%. În ultimul deceniu, Uniunea a înregistrat o creștere aproape nesemnificativă la acest capitol, de la 19,8% în 2011. Nu același lucru s-a întâmplat, însă, în România, unde ultimul deceniu ne-a adus o evoluție explozivă din acest punct de vedere, plecând de la 24,3% în 2011 și ajungând până la 37,4% în 2019.

Citește și: