Parcarea de la Străulești îți arată că românul s-a născut comod, zgârcit și în mașină

Parcarea de la Străulești îți arată că românul s-a născut comod, zgârcit și în mașină
14:09 15.01.2019

Parcarea de la Străulești construită de Metrorex din bani publici stă aproape goală, zilnic, pentru că locuitorii de la periferia Bucureștiului preferă să-și continue drumul prin Capitală tot cu mașina. Motivul care-i descurajează este taxa de un leu pe oră.

Această parcare cu 660 de locuri a fost inaugurată în urmă cu două luni și, atât reprezentanții Primăriei Capitalei, cât și ai Metrorex erau entuziasmați că au găsit, în sfârșit soluția inedită pentru traficul aglomerat din București.

Nici pe departe, pentru că acești oameni care au cheltuit aproape degeaba peste 300 de milioane de lei din bugetul public, nu au studiat comportamentul social al majorității bucureștenilor și nici ce i-ar motiva să renunțe la puțin confort.

„Numărul mediu de maşini parcate zilnic în Park and Ride – ul de la Străuleşti este de 19 maşini. Pe măsură ce numărul maşinilor parcate în loc nepermis, în zonă, se va diminua, gradul de ocupare al parcării va creşte semnificativ, având în vedere faptul că Park and Ride-ul de la Străuleşti reprezintă o soluţie unică în Bucureşti care oferă siguranţă şi confort posesorilor de autoturisme la un preţ extrem de avantajos, faţă de preţul pieţei”, a răspuns Metrorex publicației Mediafax, atunci când cerut explicații cu privire la această situație.

De ce nu parchează aproape nimeni pe locurile amenajate

O fi cel mai avantajos preț de pe piață, dar tot nu e suficient pentru anumiți români, pentru că aici, secretul succesului ține de educație, dar și de modul deloc moderat al Metrorex prin care gestionează parcarea. Când au inaugurat parcarea de la Străulești, reprezentanții companiei au declarat că scopul ei n-a fost obținerea profitului, dar modul în care aplică taxa arată exact contrariul.

Surpriză, însă! Sunt români care vin din afara Capitalei și își lasă mașina la Străulești, dar nu în parcare, ci pe lângă ea, ca să nu-i dea Metrorexului un leu pe oră.

Sursa citată a realizat un mic reportaj, iar la fața locului, luni dimineață (14 ianuarie), când copiii au început, în sfârșit școala, după aproape o lună de vacanță, în parcarea de la Străulești erau vreo 15 – 20 de mașini în jurul orei 09:00. Între timp, în restul Capitalei, traficul de suprafață a fost groaznic.

Iată un argument pentru care mulți aleg să parcheze la periferie, dar în afara spațiului amenajat și să-și continue drumul spre serviciu sau școală cu metroul:

„La ce salariu am eu, dacă mai plătesc şi parcarea un leu pe oră şi stau nouă ore la muncă, plus vreo două ore pe drum, ajung să plătesc parcarea 11 – 12 lei pe zi, şi nu îmi permit. În plus, găsesc locuri pe aici pe lângă în fiecare zi, pentru că nu este foarte aglomerat”, a declarat, pentru Mediafax, Mihai Băcanu, un tânăr care vine la serviciu în Bucureşti din Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa. Mihai îşi parchează maşina la Străuleşti, apoi călătoreşte cu metroul până în zona de Sud a oraşului.
Poate că nu este cazul lui, dar, după ce ai investit sute de mii de euro într-o vilă la marginea Bucureștiului și ți-ai luat un SUV cât un camion, parcă îți vine greu să dai până în 15 lei pe zi…

Cum te-ar putea motiva Metrorex să parchezi ca un european educat și responsabil

Fiecare are dreptul să facă ce vrea cu banii lui, dar când alegerile tale afectează interesul general, se creează niște probleme, iar românii, în mare parte, n-au fost educați să privească și astfel situația.

De exemplu, cel mai mult au de suferit pietonii, care nu mai pot circula pe trotuar, iar acum, iarna, e o mare problemă:

„Nu sunt foarte multe persoane care parchează aici. În zilele cele mai aglomerate sunt maxim 30 – 40 de maşini pe aici pe trotuare, şi pe mine personal mă deranjează, pentru că nu am pe unde să merg. Acum văd că sunt din ce în ce mai puţini, pentru că parchează şi pe la celelalte staţii, se duc mai înspre oraş, pe la Jiului sau pe la Bazilescu”, susţine Cristian, un locuitor de pe o straduţă unde, zilnic, cei care vin spre Bucureşti, îşi parchează maşinile.

Evident, atunci când vrei să plagiezi măsurile și inovațiile din Occident, ca să faci din București un oraș european, trebuie întâi să cunoști ce ai în propria “curte”. Și, dacă mai vrei și miliarde de lei profit, n-ai decât să visezi și să suporți consecințele.

În loc să le dea șoferilor posibilitatea de a-și plăti abonamente lunare la această parcare sau să le ofere o reducere sau chiar gratuitate temporară, Metrorex vine cu taxă de un leu pe oră (nici plata cu cardul nu e disponibilă) și spune că e avantajos pentru că e mai puțin decât în restul Europei. Așa cum e și acel abonament lunar de 70 de lei. Condițiile nu sunt ca în Vest! Și, oricum, Metrorex n-are mult de pierdut dacă se aplică măsurile menționate, pentru că oricum parcarea a fost făcută din banii publici.

Ce-ți oferă parcarea de la Străulești

Mai exact, parcarea de la Străulești a costat 363 de milioane de lei cu TVA. De altfel, construcția și amenajările periferice sunt ireproșabile.

Terminalul multimodal este supraetajat (parter + trei etaje), așa cum ar trebui să fie toate parcările de acum încolo.
Terminalul cuprinde un parcaj pentru 660 de autovehicule, sală de aşteptare pentru călătorii transportului public orăşenesc şi interurban, precum şi autogară cu 11 locuri de parcare. Au fost făcute și lifturi de acces în parcajul suprateran, precum şi cu acces direct către staţia de metrou Străuleşti, prin intermediul unei galerii subterane dotate cu trotuare mobile şi luminatoare ce oferă lumină naturală.

Depoul Străuleşti are o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi şi 13 linii, unde pot fi garate sau reparate, în acelaşi timp, şapte trenuri.

Au fost amenajate și spaţii verzi adiacente drumurilor de acces, dar şi un teren de sport, deci respectă și normele europene de construcție urbană. În cadrul depoului au fost prevăzute spaţiile necesare atelierelor de întreţinere a materialului rulant, dormitoare pentru mecanici cu lumină naturală, precum şi dotările şi echipamentele tehnice necesare (strung, vinciuri, poduri rulante, canale de revizie, staţie de spălare, etc.).

Sursa: Mediafax