Toate materiile pe care nu le înveți la școală, dar care te-ar ajuta enorm

Toate materiile pe care nu le înveți la școală, dar care te-ar ajuta enorm
15:45 06.09.2018

Din clasa întâi și până la examenul de bacalaureat, la școală înveți multe – sute de date ale evenimentelor istorice, ecuații cu numere imaginare și faptul că mitocondria este uzina energetică a celulei.

Poate nu o dată te-ai întrebat la ce folosesc toate aceste lucruri. Adevărul e că multe din lucrurile pe care școala te învață se simt ca și cum ar fi acolo doar de umplutură. Generații după generații de elevi ingurgitează cantități mari de informații la mai bine de o duzină de materii, dar cumva, la terminarea liceului, mulți dintre ei par tare pierduți odată ce se avântă la facultate sau pe piața muncii.

Școala românească ar putea face multe, dacă am vrea cu toții asta. Ar putea, spre exemplu, să facă loc în programă și unor materii care, pe viitor, i-ar ajuta pe elevi să devină ceva mai mult decât niște oameni robotizați, care nu înțeleg cum merge lumea și care rămân blocați în fața unor treburi basic.

Am făcut, așadar, o listă cu toate materiile pe care nu le înveți la școală, dar care ți-ar fi foarte utile.

Educație civică (pe bune)

Această materie se află deja în programă, dar nu acoperă atât de multe pe cât ar trebui. Elevii ar beneficia să aibă niște noțiuni de bază cu privire la Constituția României, explicate pe înțelesul lor. Astfel, își vor cunoaște din timp drepturile și obligațiile de cetățeni. Mai mult, ar putea învăța și noțiuni elementare de comportament într-o societate, care lipsesc multora, precum: înainte să intri într-un loc (autobuz, tren, magazin, instituție), aștepți să iasă cei dinăuntru care se află la ușă, pe scările rulante stai mereu pe partea dreaptă și într-un mijloc de transport în comun, nu ocupi scaunele de lângă tine cu bagajele tale.

Educație financiară

Desigur, elevii fac deja economie în liceu. Atunci de ce cei mai mulți dintre ei nu știu să își gestioneze veniturile odată ce sunt pe cont propriu, nu știu care este treaba cu creditele și se tem să plătească singuri facturi? Economia poate îi ajută pe cei care vor să urmeze studii superioare în acest domeniu, dar în ansamblu, nici măcar nu atinge acele noțiuni financiare elementare, din viața de zi cu zi. Educația financiară ar veni în ajutorul multor elevi și le-ar ușura acestora drumul pe puntea dintre adolescență și viață de adult când vine vorba de a înțelege ce e de făcut cu banii.

De studiat la școală: educație sexuală

Mulți români încă sunt captivi în propria lor gândire conservatoare, tocmai de aceea nu avem educație sexuală în școli. În prezent, încă se sare peste lecțiile de reproducere la orele de biologie, pentru a se evita râsetele, iar elevilor încă li se spune că cea mai sigură metodă de contracepție este abstinența (care este echivalentul la a-i spune unei persoane supraponderale că singura metodă de a slăbi este să nu mai mănânce nimic). Lucrurile astea se întâmplă pentru că lipsa de educație sexuală a unora dintre cadrele didactice se reflectă asupra elevilor, luând naștere un cerc vicios în care membrii lui au ajuns la acordul unanim că sexul este un tabu și așa ar trebui să rămână. Elevii ar trebui însă să înțeleagă care e treaba cu masturbarea, menstruația, sexul, contracepția și sarcinile fără să se simtă rușinați și fără să simtă nevoia să facă glume puerile pentru a detensiona atmosfera.

Educație pentru sănătatea psihică, tot la școală

Problemele psihice – fie ele mai blânde sau mai grave – pot lovi pe oricine, indiferent de vârstă. Poate să fie vorba de depresia unui copil a cărui lume s-a dărâmat după divorțul părinților sau de anxietatea unui adolescent care descoperă pentru prima dată presiunea interacțiunilor sociale, cert este că psihicul uman poate fi un loc fragil uneori, care are nevoie de ajutor din exterior pentru a nu se destrăma. Cei mai mulți elevi români au însă senzația că mersul la psiholog sau la psihiatru fie nu ajută, fie este destinat exclusiv oamenilor cu probleme psihice grave, precum demența – gândire moștenită din prejudecățile colective ale românilor. O oră de educație pentru sănătatea psihică ar fi extrem de benefică – atât pentru bunăstarea mentală a elevilor, cât și pentru combaterea de la rădăcină a prejudecăților din această arie.

Educație pentru organizarea timpului

În era internetului, elevii au nevoie mai mult ca oricând să înțeleagă cum să își gestioneze timpul. Majoritatea celor care au descoperit internetul în tinerețe cad cel puțin o dată în plasa procrastinării (adică atunci când ai de făcut un lucru, dar tot amâni, găsind alte activități – mai puțin importante – de făcut în schimb). Organizarea timpului ar fi utilă în timpul liceului, dar mai ales după. Odată plecați de acasă – fie la facultate, fie la muncă – tinerii scapă de „înghiontirile” părinților de a începe o sarcină. Ei se trezesc că sunt proprii lor stăpâni – iar asta este foarte plăcut în primă fază, dar se poate transforma rapid într-un coșmar al procrastinării. Tocmai de aceea, stabilirea unor principii clare încă din școală este esențială pentru a-i scăpa pe elevi de statutul de leneș funcțional.

La școală ai putea primi și educație pentru viață

O asemenea materie ar trebui să fie esențială în școli. După 8 ani de studiu al biologiei (sau mai puțini, în funcție de profilul ales în liceu), cei mai mulți elevi habar nu au cum să resusciteze o persoană care a făcut stop cardiac pe stradă și a cărei viață depinde de trecători până la venirea ambulanței și știu ce presupune manevra Heimlich doar la nivel teoretic. Cunoașterea tehnicilor de prim-ajutor nu ar trebui să fie o opțiune, ci o necesitate incontestabilă. Mai mult, educația pentru viață i-ar putea învăța pe elevi și tehnici de supraviețuire într-o multitudine de situații și le-ar putea oferi sfaturi de comportament în caz de dezastre naturale. Tot aici, elevilor li s-ar putea explica cât de nocivă este practica preferată de români de a transforma Google-ul în doctor personal în loc de consultarea unui medic în carne și oase.

Educație în bucătărie

Mulți elevi se bucură de mese calde, deja pregătite de părinți, pe toată durata șederii lor în casa părintească. Abia mai târziu, când se trezesc pe cont propriu, la cămin sau la apartament, descoperă că repertoriul lor de mese gătite nu este foarte bogat și se rezumă la omlete, cartofi prăjiți și semi-preparate. Deși ar fi mai greu de implementat, din cauza lipsei echipamentului de gătit din școli, o asemenea oră i-ar putea ajuta pe elevi să învețe din timp să gătească rapid și sănătos, fără să recurgă la înfiorătoarele șnițele congelate și la supe la plic.

loading...