Doi elevi români studiază bacteriile magnetice care ar putea trata cancerul și elimina poluarea

Doi elevi români studiază bacteriile magnetice care ar putea trata cancerul și elimina poluarea

În cadrul Intel International Science and Engineering Fair 2016 (ISEF 2016), România a fost înscrisă cu cinci echipe. Playtech a stat de vorbă, în Phoenix, Arizona, cu Elena Yuan Feng Yuan care, împreună cu Cristian Ionuț Costin, a studiat câteva aplicații pentru o bacterie magnetică.

Anual, concursul ISEF adună peste 1750 de elevi din peste 75 de țări. Anul acesta, 10 dintre participanții la cel mai mare târg științific din lume sunt din România, iar Playtech a stat de vorbă cu echipele.

Despre existența bacteriilor magnetice (cunoscute și sub numele de bacterii magnetotactice) se știe încă din anii ’60, însă încă mai sunt multe lucruri de aflat despre ele și despre folosirea lor în diverse domenii.

Acum câțiva ani, cercetătorii visau să le folosească pentru a creea hard disk-uri mai rapide și cu capacități mai mari, dar cei doi elevi din România au planuri mai nobile în ceea ce privește aceste microorganisme. Mai exact, ei cred că este posibil să le folosească pentru a reduce poluarea, dar și pentru a trata cancerul.

Elena și Cristian au 16 ani și reprezintă Centrul Alexandru Proca pentru Iniţierea Tinerilor în Cercetarea Ştiinţifică din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA. Înainte de a găsi aplicații pentru aceste bacterii, cei doi tineri au trebuit să le studieze.

Bacteriile magnetice au în compunere niște organite (structuri specializate din citoplasma celulară) numite magnetozomi. Aceste nanoparticule magnetice ajută bacteriile să se deplaseze după câmpul magnetic al Pământului, pentru a-și găsi hrană. ”Am început cu un studiu microscopic, pentru a înțelege mai bine proprietățile acestor bactorii. Am analizat șase mostre, iar una dintre ele am lăsat-o într-un recipient din sticlă sub care am pus un magnet. Am observat apoi că pe fundul recipientului s-a format un sediment exact cu forma magnetului”, explică Elena. Următorul pas a fost determinarea modului în care aceste bacterii se deplasează, iar pentru asta au creat un dispozitiv magnetic special care, în contact cu electricitatea, reușește să simuleze exact modul în care aceste nanorganisme se deplasează.

cof

După ce au aflat aceste lucruri, cei doi liceeni au încercat să găsească și posibile aplicații. Una dintre ele are legătură cu nanomedicina. Pentru a putea fi folosite în nanomedicină și, implicit, introduse în corpul uman, bacteriile magnetice trebuie toate să aibă aceeași vârstă, pentru ca magnetozomii să aibă aceleași dimensiuni și să reacționeze la fel la acțiunea unui magnet. Apoi, ar exista două posibilități: una ar fi extragerea magnetozomilor și folosirea lor pentru a transporta medicamente direct pe o tumoră canceroasă, iar cealaltă presupune doar folosirea magnetozomilor, aducerea lor pe tumoră și alternarea câmpurilor magnetice pentru a arde tumora.

Cea de a doua întrebuințare pentru aceste bacterii ar fi folosirea lor pentru depoluarea apelor. Pe scurt, acestea ar putea fi folosite pentru eliminarea poluanților sau metalelor grele (bismut, fier, cupru, plumb, zinc, cositor, nichel, cadmiu, crom, uraniu) din mediile acvatice.

Elena și Cristian s-au aflat în competiție cu alți peste 1700 de elevi din întreaga lume. Marele premiu al competiției Intel ISEF, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 de dolari, a fost câștigat, anul acesta, de canadianul Han Jie Austin Wang care a descoperit o metodă eficientă și ecologică de a genera curent electric folosindu-se de bacteria E. Coli. Din păcate, România nu a obținut niciun premiu la competiția ISEF 2016, dar două participante din Republica Moldova au fost premiate pentru crearea unui algoritm de criptare sigur și eficient.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI