Ce e în mintea unui pedofil și de ce e atât de greu să recunoști unul

Ce e în mintea unui pedofil și de ce e atât de greu să recunoști unul
Nicoleta Apostol
18:25 09.01.2018

Ultimul caz de pedofilie din țară, în care un polițist a hărțuit sexual doi minori, scoate la iveală, mai mult ca niciodată, gândirea unui astfel de individ, atunci când decide să acționeze în acest mod.

Când te gândești la orientarea sexuală a omului din fața ta, te gândești că este heterosexual, bisexual sau homosexual. Asta pentru că, teoretic, niciuna dintre acestea nu încalcă libertatea nimănui ca să și-o manifeste pe a sa, nu-l constrânge și nu îl supune unor traume, care pot avea un impact sever asupra partenerului.

Chiar și așa, ultimele luni de la Hollywood au arătat că viața nu e atât de simplă și că teoria nu prea are de-a face cu practica. Ca mișcarea #metoo, de exemplu, sau chiar cazul lui Kevin Spacey.

Pe 5 ianuarie, Eugen Stan, un bărbat de 47 de ani, agent în Brigada de Poliție Rutieră a Capitalei, a molestat doi minori în liftul unui bloc din Capitală. După ce a fost prins de polițiști s-a aflat că bărbatul este este protagonistul mai multor cazuri de pedofilie și perversiuni sexuale. El este și tatăl unei fete.

Imediat după ce filmarea din lift, surprinsă cu camerele de luat vedere, a ajuns în online, Facebook s-a mobilizat și a încercat să ajute la prinderea lui, distribuind imaginile cu acesta. Probabil că majoritatea celor care au văzut scenele și-au făcut cruce și și-au pus o mulțime de întrebări cu privire la această tipologie de individ. Cum să facă asta? Ce e în capul lui? Cum poți să gândești așa? sau altele.

Alege cineva să fie pedofil sau s-au născut așa?

Pedofilia poate fi caracterizată fie ca fiind exclusivă sau neexclusivă. Pedofilii exclusivi sunt atrași numai de copii. Nu manifestă niciun interes pentru partenerii sexuali care nu sunt copii. Pedofilii neexclusivi sunt atrași atât de adulți, cât și de copii. Un procent mare de pedofili sunt homosexuali sau bisexuali în orientarea față de copii.

Fără a intra în controverse legate de faptul că pedofilia este o tulburare de natura psihiatrică, se poate spune că pedofilia este ca o orientare sexuală și asta pentru că definește un tip de om. Pedofilia este definită ca o atracție sexuală pentru copii. În timp ce restul oamenilor găsesc copii ca fiind frumoși, drăguți, pedofilii îi percep ca fiind atrăgători, gen sexi.

La fel ca orice altă persoană, ei găsesc unele atribute fizice mai atrăgătoare decât altele și au propriile criterii în baza cărora găsesc niște copii atractivi, dar nu și alții, care variază de la individ la individ.

Nu doar bărbații sunt pedofili, ci și femeile. E drept, astfel de cazuri sunt mai rare, dar există. Cu toate acestea, sunt diferențe între bărbați și femei. Femeile tind să sufere de tulburări psihice sau de probleme legate de abuzul de droguri.

Studiile de caz arată că disfuncția cerebrală poate contribui și include probleme cu auto-control sau distorsiuni cognitive. Mulți experți cred că tulburările care duc la preferințele sexuale apar din experiențele copilăriei, mai ales în cazul femeilor. În copilărie au fost molestați și pentru că nu aveau capacitatea de a controla situația s-au supus.

În general, prin impactul disfuncției cerebrale și al dezvoltării traumatice, atracția sexuală pentru copii poate fi înrădăcinată în sistemului nervos al unei persoane.

Există dovezi semnificative care indică anomalii structurale în creierul pedofililor. Anomaliile din creierul pedofililor pot duce la constrângere, judecată proastă și gânduri repetitive. Utilizarea imaginilor cu rezonanță magnetică funcțională și a tomografiilor cu emisie de pozitroni a arătat că anomaliile pedofililor apar în regiunile frontale și centrale ale creierului.

Cum este văzut un pedofil

Pe lângă orientare sexuală, oamenii mai au o fațetă, mai puțin discutată, care ține de atracția sexuală. Plus că nu doar cele trei enumerate sunt orientările pe care unii oameni le au, ci și autoginefilia, apotemnofilia și altele. Multă lume își creionează imaginea unui pedofil, ca fiind un bărbat bătrân, urât, îmbrăcat în haine uzate, care stă la pândă în tufișuri și așteaptă să smulgă un copil de pe stradă. Dar e o imagine greșit. Caz concret, pedofilul poate fi un om cu o slujbă cât de cât importantă în societate.

Există o mulțime de concepții greșite despre cum arată și ce simt acești față de copii sau de propria atracție sexuală. Unele se bazează pe ignoranță, unele pe stigmatizare, iar altele au legătură cu cei care vor să pedepsească pedofili doar pentru că există. Ideea e că pedofilia și molestarea copiilor nu sunt una și același lucru cum nici orientarea sexuală nu înseamnă același lucru cu atracția sexuală.

Heterosexualii nu văd mereu o femeie ca fiind atrăgătoare din punct de vedere fizic, ci sunt capabili să se îndrăgostească de ea sau să dezvolte o relație de prietenie, pentru că se simt bine în preajma ei.

Una dintre concepțiile greșite legate de pedofili este că aceștia aleg să devină așa pentru că poate domina un copil.

Există numeroase cazuri de răpire și în cele mai multe, infractorii nu sunt pedofili.

Concepțiile despre pedofili se schimbă rapid, iar pedofilia a devenit recent un subiect de sensibilizare și îngrijorare. Mass-media a început să-i acorde o importanță mai mare, legile se schimbă, iar oamenii nu mai așteaptă să vadă ce se întâmplă, ci acționează. Atenția crescândă asupra pedofiliei a determinat mulți oameni să pună la îndoială ce înseamnă această tulburare, caracteristicile acesteia și ce tip de tratament ar trebui căutat pentru ei.

Cum recunoști un pedofil

Pedofilii se învârt printre noi, merg cu același metrou și RATB, stau la coadă la covrigi sau se plimbă noaptea prin parc. Când vezi întâmplător un om pe stradă, nu-ți trece prin cap că individul ar putea face rău altora sau că are o gândire bolnavă. Chiar și așa, unii oameni dau semne de dereglări și comportamente deviante.

Încă din Grecia Antică, oamenii s-au obișnuit să citească intențiile pe fața oamenilor. Cercetătorul Giambattista Della Porta spune că temperamentul unei persoane are un efect asupra modului în care arată. Studiile sugerează că verdictele moral instinctive pe care le afișăm pe față nu sunt complet eronate.

Acum, Porta intenționează să caute un raport instinctiv de lățime- înălțime a feței, care ar putea indica niveluri ridicate de testosteron. Deci, potrivit studiului, o capacitate sporită de agresivitate – și o predilecție pentru încălcarea regulilor – ar putea să apară de fapt pe fața ta.

Pe baza acestor rapoarte, oricum n-ai putea ști care din indivizi este sau nu pedofil. Chiar și așa, un psiholog clinic specializat în sexologie a folosit tehnici neuro-imagistice și a descoperit că pedofilii masculini au țesutul conjunctiv, responsabil pentru comunicare între diferite regiuni ale creierului, mult mai mic. Atracția lor față de copii ar putea fi rezultatul „încrucișării” între sistemul de răspuns sexual și părinți, cultivând o parte a creierului.

Ciudat, tot el a constatat că pedofilii sunt mai scunzi decât media de înălțime și sunt de trei ori mai susceptibili de a fi stângaci. Mă rog, nimeni nu poate cataloga un om scund și stângaci ca fiind un pedofil. Cercetătorii caută să stabilească un portret robot, însă nimeni nu poate spune cu exactitate ce are în plus sau în minus un pedofil față de restul oamenilor din metrou, de exemplu.

Există tratament care poate ajuta un pedofil?

Pedofilia, ca multe tipuri de tulburări sau boli, nu are un leac complet. Atracția sexuală asociată cu pedofilia nu poate să dispară definitiv, iar preferința și orientarea sexuală a unei persoane poate fi dificil de re-orientat. În prezent, tratamentul se concentrează în primul rând pe prevenirea altor infracțiuni, nu pe schimbarea orientării sexuale.

Pedofilia este o tulburare de lungă durată și are nevoie de tratament pe toată durata vieții. Studiile recente au demonstrat că psihoterapia și farmacoterapia pot fi combinate pentru a obține cel mai eficient tratament pentru cineva care suferă de pedofilie.

Terapia include discutarea evenimentelor traumatice, în special a celor din copilărie ale unui abuzator.

Terapia încearcă, de asemenea, să ajute pacienții să identifice situații care le pot induce comportamente dăunătoare față de copii. În timpul tratamentului, terapeuții pot încerca să corecteze tulburările cognitive ale unui pacient, care pot include percepții greșite cum că un copilul s-a bucurat de abuz.

În ciuda numeroaselor cazuri și explicații, mulți oamenii nu acceptă și neagă că pedofilia există și că este printre noi. Pedofilii nu o fac, dimpotrivă, caută să se manifeste. Îngrijorător e că internetul a devenit un loc de vânătoare de copii, mai ales pe Facebook.

Pedofilia este o tulburare complexă, cu mulți factori care stau la baza ei. Acestea variază de la disfuncționalități în dezvoltarea creierului până la experiențe traumatizante, ca abuzul sexual sau violul din timpul copilăriei. În ciuda lipsei de tratament pentru pedofilie, se pot lua măsuri pentru a ajuta persoanele cu această tulburare să-și controleze dorințele și comportamentul.

Societatea trebuie să fie mai conștientă de această tulburare și de prevalența ei în viața de zi cu zi.

loading...