De ce a fost mai frig în Europa decât la Polul Nord

De ce a fost mai frig în Europa decât la Polul Nord
Sursa foto: Reuters/Jim Young
19:00 02.03.2018

Temperaturile extrem de scăzute s-au răspândit în Europa în ultima săptămână și au adus cu ele ger și multă, multă zăpadă, spre dezamăgirea tuturor celor care abia așteptau primăvara.

În Roma, Italia, a nins pentru prima oară în șase ani. În Anglia s-a emis o alertă de cod roșu. În Norvegia s-a întregistrat cea mai mică temperatură, de -42 grade Celsius.

Europa ne aduce aminte de Polul Nord în momentul de față. În mod ironic, Polul Nord are temperaturi destul de liniștite prin comparație. Acolo, temperaturile sunt peste punctul de îngheț. Datele transmise prin satelit arată că temperaturile sunt de 2 grade Celsius, cu 10 mai mult decât ar fi normal și cu 23 mai mult decât minimele din România, care au atins și -20 de grade Celsius.

Frigul din Europa și căldura de la Polul Nord au ridicat multe întrebări. Experții au luat în considerare posibilitatea ca cele două fenomente să fie inter-conectate sau chiar legate ce schimbarea climatică.

Judah Cohen, climatolog și director de prognoze sezoniere la Atmospheric and Environmental Research, crede că tiparele vremii de la Polul Nord și Europa au legătură între ele. În studiul lui din 2017, Cohen a arătat că temperaturile ridicate din zona arctică conduc la pusee de frig în Emisfera Nordică. Acest fenomen se numește vortexul polar.

Vortexul polar este un sistem de presiune joasă specific Polului Nord și Antarcticii. Atunci când funcționează normal, vortexul blochează aerul rece la cei doi poli. Cohen l-a comparat cu un baraj între aerul arctic și Emisfera Nordică. Uneori, acel baraj se subțiază și permite aerului rece să scape și să ajungă la zonele cu climat temperat. Această subțiere are loc ocazional, dar studiile arată că încălzirea globală contribuie la fenomen. Nu există însă un consens științific pentru cauza subțierii vortexului polar.

Cohen a explicat că, de data aceasta, vortexul nu doar că s-a subțiat, ci s-a rupt în două. O bucată a migrat către regiunea nordică din Eurasia și a înaintat spre vest în Europa, unde a primit numele de „Bestia din Est”. Cealaltă a ajuns în nord-vestul Canadei și a condus la scăderea temperaturilor în vestul SUA.

Pentru a înțelege mai bine de ce este totuși atât de cald la Polul Nord, Cohen a comparat situația cu un frigider – Polul Nord și o bucătărie – restul Emisferei Nordice. Când ușa frigiderului este închisă, accesta rămâne rece, iar bucătăria caldă. Dacă rămâne deschisă, începe să iasă aerul rece. Aerul care scapă este înlocuit cu aerul din afară.

loading...