30 oct. 2017 | 14:23

Roboții vor genera următoarea dezbatere despre drepturi civile

ACTUALITATE
Roboții vor genera următoarea dezbatere despre drepturi civile

Inteligența artificială avansează rapid, iar roboții vor ajunge în punctul în care vor cere sau vor dori drepturi. Experți în AI, etică și sociologie se gândesc și la câteva soluții.

Roboți dotați cu inteligență artificială (AI) și sistemele automatizate transformă deja societatea în mai multe moduri. Autovehiculele se apropie de autonomie, fabricile reduc costurile prin înlocuirea lucrătorilor umani cu roboți, iar AI chiar depășește performanțele oamenilor într-o serie de profesii tradiționale și chiar jocuri de logică.

Pe măsură ce aceste sisteme avansează, la fel se întâmplă și cu potențialul de implicare în activități criminale și, în prezent, nu există reglementări care să stabilească modul în care legea ar trebui să trateze entitățile sintetice superinteligente. De aceea, Estonia dorește să pună în aplicare o legislație care să aibă flexibilitatea de a răspunde progreselor tehnologice.

Kate Darling, cercetătorul MIT Media Lab și expertul în etica robotului, recunoaște că nu este posibil să se creeze reglementări care să fie complet protejate de viitor, dar consideră că este nevoie de legi care să ofere anumite drepturi împreună cu anumite obligații. Ceea ce ne aduce aminte de Isaac Asimov și cele trei reguli ale sale pentru roboți. 

În viitorul mult mai îndepărtat, va trebui să existe experți capabili să judece faptele roboților conștienți de sine. Crearea acestui nivel de tehnologie nu se va întâmpla peste noapte, dar potențialul ridică unele probleme spinoase legate de obligația oamenilor față de creațiile lor. Situația necesită, deci, un test care determină dacă umanoidul este sau nu conștient de sine. Între timp, Estonia a găsit o modalitate destul de simplă de a determina drepturile roboților lor. În loc să folosească tehnologia ca factor definitoriu, națiunea va acorda drepturi bazate pe înregistrare în temeiul legii Kratt inspirată din mitologia sa.

Folclorul estonian afirmă că Kratt este un obiect neînsuflețit adus la viață, la fel cum inteligența artificială îi poate da unei mașini abilitățile cognitive de care are nevoie pentru a îndeplini o anumită sarcină. Legea Kratt va determina ce nivel de sofisticare trebuie să dețină un robot pentru a fi considerată entitate juridică proprie. Nu este o soluție perfectă și cu siguranță este perfectibilă, tocmai de aceea asta va fi cursa următorului secol: cum și ce drepturi primesc roboții.