Cum testezi căști sau boxe și care sunt melodiile „relevante”

Este ușor să te îndrăgostești de un sunet de calitate, dar cel mai bine ar fi să știi cum testezi căști și boxe, ca ale tale să sune cel mai bine pentru tine.

Nicio experiență trăită de o persoană nu este mai subiectivă decât muzica. Cel mai ușor este să ți se facă pielea găinii de la muzică, iar combinația dintre vocea potrivită și cuvintele care trebuie ar putea să-ți stârnească cu ușurință niște lacrimi. Nu este simplu și nu este pentru toată lumea. La fel ca noțiunea abstractă de ”muzică bună”, o experiență audio la superlativ ține de tine ca om.

Este cumulul experiențelor din trecut. Este dată de prietenii care ți-au făcut la un moment dat viața mai frumoasă, de părinții care te-au stresat cu viniluri sau de colegul de clasă care stătea toată ziua cu căștile pe urechi.

Premisa este una complexă, dar, tocmai pentru că am dezvoltat o fixație pentru căști peste medie și boxe care să te facă să simți ”lucruri”, m-am decis să pun pe foaie viziunea mea asupra unui subiect util. Îmbrățișând cu două mâini premisa că experiența audio este subiectivă, e important să știi cum testezi căști și boxe. Nu de alta, dar, deși o mare parte din calitatea audio peste medie este obiectivă și poate fi apreciată la nivel universal, detaliile de finețe, amprenta audio cu care tu s-ar putea să rezonezi este doar pentru tine. În plus, muzica pe care o asculți preponderent sau afinitățile tale pentru anumite frecvențe ar trebui de asemenea să-ți influențeze decizia unei eventuale achiziții.

Este simplu să citești un review la o pereche de căști sau o boxă Bluetooth și să înțelegi de ce respectivul gadget are un preț generos. În același timp, este foarte probabil să nu fii dat pe spate când le pui chiar tu pe urechi sau îți asculți albumul preferat la o boxă de 500 sau 1.000 de euro. Până să ajungi însă la partea subiectivă a unei ecuații, e important să reții că lucrurile bune sunt apreciate de oricine. Asta înseamnă că există foarte multe particularități pe care ar trebui să le urmărești înainte să afirmi că o boxă sau o pereche de căști nu este pentru tine.

Cum testezi căști și boxe într-un mod obiectiv

Cum testezi boxe și căști

Dacă ar fi să listez toate detaliile care mă interesează la o sursă de ”zgomot”, lista ar fi una surprinzător de stufoasă. Există însă câteva atuuri mai importante pe care ar fi bine să le ai în vedere dacă te gândești să faci o investiție într-o pereche de căști sau într-o boxă care să se preteze pentru o varietate foarte mare de scenarii. În definitiv, indiferent cât de mult vei asculta muzică rock, e bine să știi că poți să impresionezi un prieten cu o audiție imersivă a celui mai nou album de la Adele sau Deliric.

Joase sau bași, medii și înalte sau treble sunt cele trei tipuri de frecvențe în care pot fi împărțite într-un mod generalist toate sunetele pe care le auzi dintr-o boxă. De multe ori, bașii sunt cei mai importanți pentru o audiție puternică, cu suflet. Niște frecvențe joase redate la volumul care trebuie le simți în piept.

Un woofer de calitate, prin intermediul abilității sale de a reda joase, te face să auzi altfel toate piesele tale preferate. Practic, oferă o altă dimensiune audiției, fără a distorsiona. Nu trebuie să auzi cum cade gletul de pe pereți de la bași, dar trebuie să-ți smulgă un zâmbet și să-ți ofere ritmul pe care să dai inevitabil din cap.

Un bas puternic nu este pentru toată lumea, pentru că poate copleși cu ușurință alte frecvențe, dar oricine se bucură când simte în podea exploziile dintr-un film clasic precum Pearl Harbor. Nu de alta, dar ocazional s-ar putea să te și uiți la un film cu căștile pe urechi.

Mediile sunt importante pentru amatorii de chitară acustică, chitară electrică și muzică dominată de voce. Dacă asculți rock, jazz, country sau alternative, este important ca tot ce ține medii să fie redat impecabil. Vrei să simți chitara lângă tine, fiecare element auditiv să te transpună pe scenă atunci când închizi ochii.

Cunoscute popular ca treble, înaltele sunt cele care îți rămân în minte dacă sunt redate cum trebuie. În același timp, sunt acele sunete care se transformă în scârțâieli, scâncete și zgârieturi pe tablă, în cazul unei boxe de calitate slabă. Sintetizate electronic, redate de o trompetă sau o voce înaltă, aceste frecvențe sunt cele mai evidente când se aud prost și cele mai capabile să te mângâie pe suflet dacă le auzi impecabil.

Cum testezi boxe și căști bose

Spațialitatea acustică și separația instrumentelor este un alt detaliu care sună destul de abstract, dar care este surprinzător de relevant pentru o experiență deosebită. De cele mai multe ori, cu muzica potrivită, o pereche de căști bune nu doar că te transpune pe scenă alături de artiști, dar te ajută să simți că vocea este în fața ta, băiatul de la tobe este în spate, în timp ce în stânga și în dreapta ta ai chitara, respectiv chitara bass.

În definitiv, este vorba de o iluzie, dar când este creată cum trebuie, închizi ochii și vezi orchestra cu 30 de instrumente în jurul tău. Nu este un artificiu facil, dar acest detaliu este responsabil de abilitatea unei singure boxe de a-ți ”umple” camera.

În privința separației instrumentelor, acest detaliu tehnic te ajută să diferențiezi între instrumente chiar și în cadrul celei mai agresive piese rock. Atunci când ai fi tentat să crezi că intenția artistului a fost de a te face să să le auzi pe toate încălecate, de fapt nu este chiar așa.

Fiecare instrument are rolul său, iar prezența sa în piesă trebuie identificată cum se cuvine pentru a-l aprecia. Trâgând linie, când trăiești prima oară această particularitate îți vine să-ți asculți toată muzica din nou, pentru că se aude altfel. Piese pe care le știi de 20 de ani sună diferit datorită fidelității proaspăt câștigate, atunci când fiecare instrument este ”în filmul său”.

Cum testezi căști și boxe cu piesele potrivite

cum testezi căști și boxe

De-a lungul anilor am avut ocazia să pun mâna pe foarte multe căști și am testat o varietate surprinzătoare de boxe. Am și investit mult în acest subiect, iar concluzia simplă este că poate deveni cu ușurință un viciu. În orice alte condiții, ar fi ciudat că există căști care costă cât un apartament. Dar acelea au un public aparte, iar audiofil nu este doar un cuvânt din DEX.

Există foarte mulți oameni care după ce și-au luat niște căști de 500 sau 1.000 de euro, fac o investiție într-un amplificator de căști pentru a profita cum se cuvine de ele. După aceea, ajung să investească banii lunar într-un serviciu de streaming precum Tidal, pentru a se bucura de muzică necomprimată, la cea mai înaltă calitate.

În lumea reală însă, cei mai mulți dintre noi ascultă muzică de pe YouTube, iar sursa nu este un amplificator de câteva mii de euro, ci telefonul mobil, laptopul sau smart TV-ul.

Asta nu înseamnă însă că faci compromisuri pe partea de calitate audio, ci doar că următorul tău upgrade este o pereche de căști mai scumpe sau o boxă Bluetooth care să umple o cameră cu sunet de calitate. Dacă bugetul îți permite să dai câteva mii sau zeci de mii de lei pe o linie audio completată de un sistem de boxe pe măsură, nu ai de ce să-ți faci griji. Se va auzi spectaculos.

”Șmecheria” este să dai 1.000 de lei pe o pereche de căști și să înțelegi perfect de ce ai făcut acea investiție importantă. Să simți că muzica ta se aude altfel, mai bine, mai imersiv, mai spațial. Chiar și dacă vorbim de 500 de lei pe o pereche de căștii, există câteva exemplare care merită toată atenția, mai ales dacă te uiți pe OLX și nu ții foarte mult la ideea de produs nou. Ce m-aș bucura eu să se întâmple este să ai cele câteva piese de mai jos la tine, și, data viitoare când mergi la Altex, MediaGalaxy sau la iStyle, să testezi cum se cuvine produsele expuse.

Chiar și dacă te întâlnești cu un vânzător de pe OLX, ar fi ideal ca în cele câteva minute de test să-ți dai seama dacă o boxă Bluetooth întruchipează tot ce ți-ai dorit în privința calității audio.

Când am ascultat-o prima oară a fost o revelație și imediat am trecut-o la capitolul piese de test. Pe lângă faptul că este o încântare vocea domnișoarei, piesa de mai sus include niște frecvențe de bass unice care îți vor exploata la maxim orice boxă sau pereche de căști. Dacă această piesă nu creează distorsiuni la 80% din volum ești norocos, iar dacă ajungi la 100%, ai făcut o afacere. Acestea reprezintă genul de joase pe care nu trebuie doar să le auzi, ci să le simți în creștetul capului.

Indiferent dacă ești sau nu fan Carlas’s Dreams, piesa asta te ”plimbă” foarte bine printr-o plajă de frecvențe foarte diversificată. Aici nu este neapărat vorba de spațialitate, dar vocea trebuie să fie individualizată perfect, aplauzele trebuie să sune natural și să-ți dea o o separație stereo impecabilă. Tobele și secvența mai alertă sunt menite să-ți ridice părul pe tine în contrast cu restul piesei, iar, dacă nu reușesc, vina este a căștilor sau boxelor tale.

O alegere mai ciudată pentru test, dar una la care țin foarte mult, este Cântă cucu`, bată-l vina. O piesă surprinzător de simplă cu câteva instrumente și voci puternice, aceasta trebuie să te transpună ”într-un film”. Vibratoul vocii are un rol important aici și uneori poate te lovească mai mult decât un bass puternic sintetizat. Lipsa unui ritm alert te ajută să te concentrezi pe detalii, iar acelea sunt surprinzător de multe pe o boxă de calitate.

Legat de spațialitate, până acum nu am găsit nicio piesă care să reproducă mai bine sentimentele pe care le-am descris mai sus decât Rapsodia Română nr.1 în La major în interpretarea Orchestrei Naționale Radio. Este lungă, la aproximativ 12 minute, dar după aproximativ un minut și jumătate de audiție vei închide ochii și vei vedea cămpuri de verdeață strecurate printr-o mulțime de instrumente. Vioara de la trei minute și 10 secunde transcende idea de muzică clasică și îți proiectează în minte un cobzar ce încearcă să-și justifice ciubucul într-o mahala interbelică.

O mostră de rap autentic cu un clip ostentativ, Turbofin este o piesă de test perfectă pentru frecvențe joase și un treble strident. E genul de melodie pe care trebuie să dai din cap, iar dacă nu ai astfel de ”apucături”, cu căștile potrivite, ar trebui să te facă să dai mai tare. Din nou, distorsiunile sunt inadmisibile, la orice volum.

Dirty Diana îți stresează boxele de la primele acorduri. Vocea lui Michael Jackson trebuie să fie perfect definită în fiecare moment, iar acordurile de chitară sunt menite să-ți ridice părul pe mână. Faptul că versiunea oficială a piesei este live, trebuie să te transpună și mai mult în atmosfera de concert. E genul de piesă care se ascultă tare și tocmai din acest motiv ar fi păcat să includă un scâncet nelalocul său.

AC/DC trebuie să sune bine și să te facă să investești într-o pereche de boxe capabile să-ți mute pereții câțiva centimetrii mai încolo. O înregistrare de calitate precum cea de mai sus îți dă însă același sentiment cu niște căști foarte bune. Fiecare instrument te gâdilă pe suflet și creează armonia perfectă într-o piesă pe care ai fi tentat să o clasifici ca fiind haotică. Muzica rock trebuie să fie încărcată de emoție, iar piesa asta își atinge cu siguranță scopul.

Melodia de mai sus are un bass ”ciudat” aproape pe întreaga ei durată, iar dacă nu-ți vibrează în urechi, nu o asculți la ce trebuie. Pe fond, mai sunt alte câteva instrumente care completează un tablou încărcat de o dramă palpabilă. Aici nu este însă vorba de metafore, cât de tobe puternice, o chitară bass omniprezentă și o voce care transmite emoția potrivită.

Trecând peste faptul că Wish You Were de la Pink Floyd ar trebui să intre la capitolul cunoștințe de cultură generală obligatorie, piesa asta este perfectă din mai multe puncte de vedere. Introul ce pare desprins de pe o casetă veche de 30 de ani te face să-ți ridici întrebări legate de calitate ”jucăriilor” tale. Primele acorduri de chitară adevărate te transpun într-o stare și te ajută să-ți dai seama care sunt trăirile pe care trebuie să le asociezi cu acest instrument atunci când cineva priceput cântă la el. Deși albumul omonim de pe care face parte a fost înregistrat în 1975, efectele sonore și separația stereo par să fie aferente unei piese mult mai recente.

Someone Like You de la Adele este o melodie de test foarte bună dacă asculți multă muzică dominată de voci puternice, ale căror nuanțe ar fi păcat să le ratezi. Versiunea din clipul de mai sus, spre deosebire de varianta comercială, este mai simplă, iar acest detaliu te ajută și mai mult să observi niște particularități sonore deosebite. În plus, există câteva momente discrete de liniște în care, în condiții ideale, ar trebui să nu auzi nici un foșnet. Lipsa unui așa numit zgomot static, constant este foarte importantă la o sursă audio de calitate.

La capitolul mențiuni speciale, intră câteva piese pop – dance care sună bine și, deși nu au neapărat o caracteristică definitorie, te vor ajuta cu siguranță să te lauzi în fața prietenilor cu noua ta achiziție.

Alexandru Puiu
Opinie scrisa de
Alexandru Puiu
01/11/2017
Urmareste-ma
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail