Tot ce trebuie să știi despre colindele și cântecele de Crăciun

Fie că le urăști, fie că le iubești, n-ai cum să scapi de ele. Oriunde ai intra, în cafenele, magazine sau mall-uri, colindele și cântecele de Crăciun își fac simțită prezența.

Muzica este de mult timp parte din fenomenul cultural al Crăciunului, spune Matthew Mugmon, profesor asistent de muzică la Universitatea din Arizona, Fred Fox School of Music. Crăciunul nu are niciun monopol asupra muzicii de sărbători, subliniază profesorul. Este un eveniment la fel de important ca festivalul hindus al lui Vasant Panchami, Anul Nou Chinezesc sau Hanuka. Sezonul de iarnă care înconjoară Crăciunul ajută mult mai mult la atenția muzicală pe care o primește.

Astfel, la nivel mondial, nu cred că există vreo altă sărbătoare, care atrage atât de mult muzica. Unele colinde sau cântece de Crăciun reușesc să emoționeze, în timp ce altele doar te enervează. Chiar și așa, Mugmon a vrut să afle de când se confruntă oamenii cu aceste sentimente induse de colinde.

Un colind este un cântec religios festiv, iar genul are rădăcini puternice în cultura englezească, deși piesele în sine au originile variate. Unele colinde au apărut în urmă cu multe secole, dar textele în limba engleză au apărut în era victoriană, când tradiția modernă de Crăciun a luat cu adevărat amploare.

”Deck the Halls” este o melodie veche din Welsh, iar Thomas Oliphant, scoțian, a adăugat versurile pe care le știm pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Adolphe Adam, compozitor francez de la începutul secolului XIX, care s-a specializat în opere, a scris ”Silent Night”., în 1847, un set de poezie franceză numită” Midnight, Christians „.

Colindele și Moș Crăciun, adevărate arme mediatice

Mergi prin timp cam 100 de ani și ajungi la clasicele colinde pop. ”Rudolph the Red-Nosed Reindeer”, este doar una dintre sutele de colinde pe care le asculți la radio, în magazine, cafenele sau chiar la supermarket-uri.  În cartea sa fascinantă, ”O istorie candidă de Crăciun”, Bruce David Forbes povestește despre cum era pe vremea când picturile iconice cu Moș Crăciun ale Coca-Cola, marca Haddon Sundblom, au devenit puncte de atracție în America și, mai apoi, în întreaga lume. Cam în același timp Rudolph a fost implicat în mai multe campanii publicitare, printre care și pentru Montgomery Ward.

Astfel, după cel de-Al Doilea Război Mondial, după dezvoltarea presei, cam în 1950, a avut loc începutul Crăciunului american modern ca fenomen mediatic. Începând de atunci, avem de-a face cu nostalgia pe care aceste colinde o transmit, iar imaginile și versurile viitoarelor colinde vor continua să rezoneze cu această stare.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Liviu Dragnea aruncă bomba despre PSD! A turnat tot, e mare cutremur…

Aceste acorduri, care induc nostalgia, au legătură cu muzica lui Mozart, Beethoven și Brahms, compozitori care au murit înaite de secolul al XX-lea. În cazul Crăciunului, în loc de Mozart și restul, vorbim de Gene Autry, Chuck Berry sau Brenda Lee. Din când în când și de Mariah Carey, care a spart topurile cu ”All I want for Christmas”, în 1994.

În orice caz, gusturile nu se discută. În timp ce tu ești înnebunit după colinde, unii oameni din jurul tău le detestă. Poate că n-au avut parte de crăciunuri ca-n filme, poate că le-au tot auzit de-a lungul anilor, încât nu le mai înghit, mai ales că repertoriul nu este foarte diversificat. Chiar și așa, un colind sau un cântec de Crăciun cântat sau ascultat la vremea lui, e bine primit.