Șase oameni de care probabil nu ai auzit, dar care au schimbat știința și tehnologia

Nume precum Albert Einsten, Isaac Newton, Charles Darwin sau Galileo Galilei sunt ușor de asociat cu mari teorii și descoperiri, indiferent de cât de familiarizați am fi cu domeniul științei. Totuși, sunt multe alte nume care nu sunt prezente în memoria colectivă așa cum ar merita.

Femeia care ne-a spus din ce sunt făcute stelele

Cecilia Payne Gaposchkin a fost prima persoană care a spus cu voce tare că stelele sunt, probabil, compuse din heliu și hidrogen, într-o ciornă a tezei sale doctorale. Henry Norris Russel, pe atunci profesorul său îndrumător, a convins-o să nu publice teoria. În schimb, a publicat-o el. Astfel, această descoperire îi este atribuită lui, și nu ilustrei sale studente.

Adevăratul părinte al electricității

Mulți consideră că Benjamin Franklin este părintele electricității, dar se pare că un alt nume l-a precedat. În 1800, fizicianul italian Alessandro Volta a construit pila voltaică, cunoscută mai târziu ca baterie electrică, primul dispozitiv capabil să producă un curent electric stabil. Volta, și nu Franklin, a descoperit că anumite reacții chimice pot produce electricitate. Tot el a creat primul transfer de electricitate, legând un conector încărcat pozitiv de unul încărcat negativ, cărora le-a aplicat un voltaj.

„Părintele“ www-ului e, pentru mulți, necunoscut

Acest articol nu ar fi fost disponibil în variantă online fără Tim Berners-Lee. El este principalul inventator al World Wide Web-ului. La acea vreme, Berners-Lee era un inginer software în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii își doreau să poată împărtăşi date şi rezultate ale analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele pentru a facilita comunicarea.

Tim Berners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină World Wide Web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată. Încă din octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale, care reprezintă şi astăzi fundaţia World Wide Web-ului.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Liviu Dragnea aruncă bomba despre PSD! A turnat tot, e mare cutremur…

Tim Bernes-Lee în laboratorul CERN cu primele versiuni ale mediului WWW

Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser („World Wide Web”) şi primul server („http”). Până la sfârşitul anului 1990, prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia sa a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească.

Omul care ne-a pus banii pe „plastic“

Dacă nu ar fi fost James Goodfellow, poate că tranzacțiile bancare ar fi fost și astăzi un calvar. Toate demersurile pe care le facem acum în câteva minute, chiar și de la un capăt de lume la altul, se făceau în aproximativ șase săptămâni. Goodfellow a venit, la doar 29 de ani, cu ideea bancomatului și a codului PIN. A patentat-o în 1966, iar singura răsplată pe care a primit-o la momentul respectiv a constat în 10 lire sterline. Ironic, dacă stai să te gândești că datorită lui milioane de euro circulă pe tot globul în timp real.

Să facem o mică incursiune la granița secolelor X-XI. Ibn Al-Haitham a fost un om de știință arab, care a adus contribuții notabile în matematică, astronomie, medicină, filosofie și fizică. Totuși, de departe cea mai importantă activitate a desfășurat-o în studiul asupra opticii. Tot el a vorbit pentru prima oară despre camera obscură, cu câteva secole înainte ca Leonardo Da Vinci să experimenteze cu ea, și a pus bazele dezvoltării microscopului și chiar principiilor artei renascentiste.

Și actriță, și frumoasă, și geniu

Hedy Lamarr este actrița cu unul dintre cele mai frumoase chipuri ale epocii de aur pentru Hollywood. Este faimoasă pentru scena nud din filmul „Ecstasy“ (1933), dar puțini știu că a inventat un sistem care stă la baza comunicațiilor wireless. Primul ei soț, Friedrich Mandl, a fost cel care, involuntar, a ajutat-o sa dezvolte invenția.

El a obligat-o să îl însoțească la întâlniri cu tehnicieni și oameni de afaceri. La una dintre aceste întâlniri l-a cunoscut pe compozitorul George Antheil. Împreună au ajuns la concluzia că pot să faca torpilele radioghidate mai greu de detectat pentru inamic dacă folosesc o rolă de pian ca să schimbe tot timpul frecvențele de ghidare. Invenția lor a fost patentată în 1942 și folosită de armata Statelor Unite ale Americii în 1962. A fost premiată în 1997 de către Electronic Frontier Foundation, ca fiind invenția care a stat la baza tehnologiei de comunicare cu spectru larg.

„Vrăjitoarea numerelor“, primul programator din lume

Știai că primul programator din lume a fost femeie? La vârsta de 18 ani, fiica Lordului Byron l-a cunoscut pe matematicianul Charles Babbage și l-a impresionat atât de mult cu cunoștințele ei, încât acesta a numit-o „vrăjitoarea numerelor”. Babbage lucra la proiectul faimosului său Motor Analitic, o mașinărie care ar fi urmat să folosească date tipărite pe cartele pentru a face analize și operații matematice , acesta fiind primul proiect al unui computer.

Ideile lui Babbage erau atât de revoluționare, încât oamenii de știință ai vremii nici măcar nu înțelegeau conceptul care stătea la baza mașinăriei mecanice. În 1842, Babbage a susținut o conferință despre Motorul Analitic în Italia, iar în urma acesteia, inginerul militar italian Luigi Menabrea avea să scrie o lucrare în franceză despre invenție.

Babbage a rugat-o pe Ada să traducă lucrarea în engleză. Ada nu doar că a tradus articolul, dar a conceput o lucrare de sine stătătoare în care arată că numerele nu trebuiau privite ca simple cantități și că mașinăria putea opera cu orice fel de date reprezentate de numere. Și chiar mai mult: Ada a conceput datele de intrare care ar fi putut calcula numerele lui Bernoulli, scriind astfel primul program pentru computer din lume.