De ce cerșesc urșii la marginea drumului pe Transfăgărășan, dar fug de turiști în Retezat. Explicația care vine din anii comunismului

Urșii de pe Transfăgărășan au devenit, de ani buni, o atracție periculoasă pentru turiștii care opresc mașinile, fac fotografii și, uneori, le dau de mâncare animalelor sălbatice. În Munții Retezat, însă, comportamentul este complet diferit: urșii sunt prezenți în habitatul lor natural, dar evită de regulă traseele frecventate de oameni și se retrag când simt prezența turiștilor.

Diferența nu ține de „firea” urșilor dintr-o zonă sau alta, ci de felul în care oamenii le-au schimbat comportamentul. Un urs care primește hrană lângă drum învață rapid că mașinile și turiștii înseamnă mâncare ușor de obținut. În timp, acest obicei transformă un animal sălbatic într-un pericol pentru oameni și, de multe ori, pentru el însuși.

Cum au ajuns urșii să aștepte mâncare la șosea

Transfăgărășanul a fost construit în anii ’70, iar primele contacte dintre oameni și urși au avut loc încă din perioada șantierului. Muncitorii au povestit că animalele ajungeau în apropierea coloniilor, cantinelor și proviziilor, iar unele episoade au rămas în mărturiile vremii.

După deschiderea șoselei, situația s-a schimbat și mai mult. Turiștii care urcau pe Transfăgărășan coborau din mașini, fotografiau urșii și le ofereau sandvișuri, mere sau alte alimente. În timp, pentru unele animale, mașina și omul au început să însemne hrană ușoară. Așa apare comportamentul de „urs cerșetor”: animalul nu mai evită omul, ci se apropie de el.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Potrivit Adevărul, fotografii rare realizate în 1982 și păstrate în fototeca Azopan arată că urșii de pe Transfăgărășan erau deja obișnuiți cu turiștii încă din perioada comunistă. Presa vremii scria despre urși care veneau spre mașini cu labele întinse, în timp ce șoferii obișnuiți cu situația le ofereau mâncare.

Urs aflat pe carosabil, în apropierea unei mașini oprite pe un drum montan. (Foto: X)

Explicația veche din perioada comunistă

O parte din explicație vine din practicile de atunci. În presa comunistă apărea ideea că unii urși de pe Transfăgărășan ar fi provenit din pui crescuți în captivitate și apoi eliberați în pădurile din zonă, în încercarea de a repopula sau spori efectivele. Problema este că animalele crescute aproape de oameni nu se mai readaptează ușor la viața sălbatică.

Într-o declarație din 1977, citată de Adevărul, Aristide Stavros, președintele Comisiei județene de turism-alpinism, explica faptul că unii pui de urs prinși și hrăniți cu biberonul au manifestat ulterior „aberații de comportament”. Aceștia ar fi fost, potrivit mărturiilor vremii, urșii care au început să apară pe Transfăgărășan și să ceară mâncare de la oameni.

Mai târziu, alte relatări au legat înmulțirea urșilor din Făgăraș și de pasiunea pentru vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu. Indiferent de explicația exactă pentru fiecare exemplar, rezultatul a fost același: o populație de urși tot mai obișnuită cu prezența omului, cu mașinile și cu hrana primită de la turiști.

Ursoaică și pui traversând șoseaua printre mașini, pe un drum din zona Transfăgărășan. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

De ce în Retezat urșii încă evită oamenii

În Retezat, situația este diferită. Urșii există în parc, pot trece prin apropierea traseelor și pot lăsa urme, mai ales în perioadele în care zona este puțin frecventată. Dar, potrivit directorului Parcului Național Retezat, Alin Alimpesc, animalele se retrag de regulă atunci când crește numărul turiștilor.

Explicația este simplă: în Retezat, urșii nu au fost transformați într-o atracție de șosea și nu au învățat că oamenii le oferă mâncare. Aici sunt încă animale sălbatice care preferă să evite contactul direct. Parcul Național Retezat a transmis în trecut un mesaj foarte clar: obiectivul este ca urșii să continue să se ferească de oameni, nu să ajungă „urși gunoieri”.

Această diferență arată cât de mult contează comportamentul turiștilor. Un urs care găsește hrană lângă oameni poate reveni, iar apoi poate deveni periculos. Subiectul se leagă direct de regulile pe care turiștii trebuie să le respecte atunci când întâlnesc un animal sălbatic, explicate și în materialul despre ce nu trebuie să faci niciodată dacă vezi un urs aproape de casă.

Urs surprins la geamul unei mașini, într-o zonă de munte frecventată de turiști. (Foto: X)

Ce trebuie să facă turiștii pe munte

Recomandările pentru turiști sunt clare: nu hrăniți urșii, nu coborâți din mașină pentru fotografii, nu vă apropiați de animale și nu lăsați resturi alimentare în natură. În zonele montane, turiștii trebuie să rămână pe traseele marcate, să campeze doar în locurile permise și să își facă simțită prezența fără să transforme drumeția într-o gălăgie continuă.

În Retezat, reprezentanții parcului recomandă ca turiștii să nu se abată de la potecile marcate și să nu meargă în liniște deplină, pentru ca animalele să simtă din timp prezența oamenilor și să se retragă. Un fluier sau un spray împotriva urșilor poate oferi un plus de siguranță, dar prevenția rămâne mai importantă decât orice accesoriu.

Riscurile apar mai ales când ursul este surprins, se simte amenințat, are pui sau este atras de hrană. În trecut, pe Playtech am relatat și cazuri grave, cum a fost atacul unei ursoaice asupra șefului Salvamont Predeal, dar și recomandări ale salvatorilor montani despre cum trebuie evitate întâlnirile periculoase cu animalele sălbatice.

Transfăgărășanul și Retezatul spun aceeași lecție în două moduri diferite. Acolo unde omul a hrănit și a obișnuit ursul cu prezența sa, animalul a ajuns să caute oamenii. Acolo unde ursul a rămas sălbatic, continuă să facă ceea ce ar trebui să facă un animal sănătos: se retrage înainte ca întâlnirea să devină o problemă.

Elevii unui liceu au descoperit o comoară istorică sub sala de sport. Vila romană veche de 1.800 de ani era ascunsă în Roma