Roboții devin din ce în ce mai umani: pot să vadă, să gândească și să facă

Roboții devin din ce în ce mai umani: pot să vadă, să gândească și să facă
14:58 29.10.2015

Cercetătorii de la UC San Diego lucrează la un institut de robotică, care la rândul său, va avea scopul dezvoltării de mașinării care pot mima expresiile faciale umane, stilurile de mers și alte caracteristici, care până acum defineau doar ființele biologice.

Titlul nu este ales întâmplător, căci cercetătorii numesc tehnologia „Văd-Gândesc-Fac”, anticipând astfel dezvoltarea mașinăriilor care pot îndeplini nevoile umane la alt nivel. Vor fi utile mai ales pentru bătrânii care au nevoie de asistență constantă. Inginerii cred că pot da naștere roboților care pot fi extraordinar de preciși în interpretarea mesajelor și necesităților viitorilor proprietari.

Institutul de Robotică Contextuală va fi anunțat oficial pe 30 octombrie, când cei mai buni oameni de știință de la UC San Diego se vor întâlni pentru a dezbate viitorul roboticii. Deja primesc suport de la companii precum Qualcomm, care are nevoie de piețe noi pentru cipurile sale, și Northtrop Grumman, care dezvoltă vehicule aviatice care nu au nevoie de echipaj la bord. Planul e să avem în viitorul apropiat roboți siguri, utili și autonomi în orice mediu, potrivit The San Diego Union Tribune.

Cu alte cuvinte, Google testează mașinile care se conduc singure, Institutul de Tehnologie din Massachusetts creează brațe bionice, cercetătorii canadieni vor să programeze roboți care se pot autoeduca pentru îndatoriri simple, cum ar fi gătitul cinei, iar cei de la San Diego vor să le aibă pe toate într-un singur robot.

Sună promițător, dar nu au o misiune ușoară și nici nu sunt primii care vor să facă roboți capabili să se comporte precum oamenii. Cei de la DARPA au eșuat parțial în domeniu, dar oamenii de știință de la San Diego spun că software-ul și senzorii pe care le dezvoltă sunt foarte avansate din punct de vedere tehnic.

Au creat programe de recunoaștere facială, care pot detecta o sferă foarte mare de emoții, precum și cât de puternică e durerea pe care o simte cineva. Unii senzori sunt purtabili, alții pot fi încorporați în obiecte din casă, de exemplu. Totuși, mai sunt multe obstacole pe care dezvoltatorii trebuie să le depășească, unul dintre cele principale fiind să convingă viitorii cumpărători să se lase monitorizați.

Poate că cei tineri vor fi mai deschiși la idee, dar chiar și oamenii de știință au o reticență pronunțată: „Obiectele inteligente conectate între ele sunau a idee excelentă de marketing. Dar acum devin un coșmar demn de Orwell, nu numai pentru că, de exemplu, Google îți poate conduce mașina în timp ce tu trimiți mesaje, ci pentru că acea mașină are milioane de linii de cod și poate fi spartă de doi tipi care stau undeva, pe o canapea, cu un laptop”, scrie Leslie Orlov pe blogul Aging in Place Technology Watch.

Totuși, în ciuda scepticismului oamenilor, generat pe bună dreptate de amenințarea vieții private, oamenii de știință au încredere și sunt entuziasmați în legătură cu munca lor. Nu ne putem pronunța încă în legătură cu reușita planurilor, dar un viitor hipertehnologizat nu sună rău, atât timp cât noi deținem controlul asupra lui.