Firefox, vulpea care ne-a salvat de Internet Explorer

Firefox, vulpea care ne-a salvat de Internet Explorer
Andrada Bonea
11:34 23.09.2015

E destul de ușor să uităm cât de puternic era Microsoft în segmentul browserelor în urmă cu 15 ani. În 2000, gigantul tech avea o cotă de piață de 97% a sistemelor sale de operare, iar în 2004, Internet Explorer a atins un procent de 95%. Toate acestea au fost date peste cap odată cu lansarea browserului celor de la Mozilla.

Deși Internet Explorer se afla în apogeu, Mitchell Baker, fondatoare Mozilla, simțea că inovația web stagnează și că posibilitățile Internetului ar trebui să fie exploatate mai mult. Știa că nu ar putea concura cu gigantul tech Microsoft, așa că în primă fază a conceptualizat un browser mai robust și mai prietenos cu utilizatorii. De asemenea, a avut în vedere și legitimizarea aplicațiilor open-source.

Proiectul Mozilla a fost creat în 1998 prin publicarea codului sursă a suitei Netscape. Această inițiativă a avut scopul de a valorifica puterea creativă a mii de programatori de pe internet și de a alimenta piața browserelor cu un nivel fără precedent de inovație. Începând cu primul an, noi membri ai comunității din lumea întreagă au contribuit la crearea de noi funcționalități, le-au îmbunătățit pe cele existente și s-au angajat în administrarea și planificarea proiectului însuși.

Prin crearea unei comunități deschise, proiectul Mozilla a devenit mai mult decât o simplă companie. Membrii comunității s-au implicat și au extins misiunea originală a proiectului. În loc de a lucra doar la următorul browser al companiei Netscape, oamenii au început să creeze o varietate de browsere, unelte de dezvoltare și o plajă largă de alte proiecte.

Prima versiune, suficient de bună încât să dea peste cap Internet Explorer

După mai mulți ani de dezvoltare, Firefox 0.1, prima versiune majoră, a fost publicată în 2002. Această versiune conținea multe îmbunătățiri aduse browserului, utilizatorului de mail și altor aplicații incluse în suită, acestea din urmă nefiind folosite de foarte multă lume. Ideea de open-source nu era tocmai populară printre consumatorii obișnuiți, dar lansarea noului browser a oferit o nouă perspectivă asupra ideii utilizării Internetului. Mozilla a prins imediat la cei fascinați de ideea de software care să ofere libertate de alegere și flexibilitate. John Lilly, fost CEO al îndrăznețului proiect, vedea în open source o idee toxică, tocmai pentru că dădea tuturor senzația că pot face ce vor pe Internet.

În 2003, proiectul Mozilla a creat Fundația Mozilla, o organizație independentă nonprofit susținută de donatori individuali și un număr mai mare de companii. Noua Fundație Mozilla a continuat în rolul de administrare a operațiunilor de zi cu zi ale proiectului și a preluat de asemenea rolul promovării deschiderii, inovației și oportunității pe Internet. A realizat acest lucru prin continuarea publicării de programe, precum Firefox și Thunderbird și prin extinderea în areale noi, cum ar fi granturi pentru sprijinirea îmbunătățirii accesibilității pe web.

Firefox 1.0 a fost publicat în 2004 și a devenit un mare succes. În mai puțin de un an, a fost descărcată de mai mult de 100 milioane de oameni. Noile versiuni de Firefox au fost publicate în mod regulat de atunci acestea continuă să stabilească noi recorduri. Popularitatea Firefox a oferit din nou oamenilor dreptul de a alege. Concurența crescută a accelerat inovația și a îmbunătățit Internetul pentru toată lumea.

De ce Firefox și nu Internet Explorer

Deși inițial nu visau la asta, dezvoltatorii au putut concura cu Microsoft, tocmai pentru că veneau cu funcționalități care îi lipseau gigantului tech: aplicații anti-phishing, o aplicație integrată capabilă să blocheze ferestrele pop-up, precum și posibilitatea de a avea mai multe taburi deschise simultan. Microsoft nu a lansat o versiune a Internet Explorer care să poată concura cu performanțele Mozilla până în 2006, când a venit cu prima actualizare majoră în cinci ani.

De asemenea, faptul că Firefox are mai puține probleme de securitate cunoscute decât Internet Explorer este un alt argument. Spre exemplu, The Washington Post a anunțat în 2006 că pentru Internet Explorer, de la descoperirea unei probleme grave de securitate și până la rezolvarea ei printr-un update au trecut 284 de zile; pentru Firefox această perioadă a fost de doar nouă zile. De altfel, un studiu al Symantec a arătat în septembrie 2006 că deși Firefox avea mai multe vulnerabilități de securitate decât alte navigatoare, ele au fost corectate într-un timp mult mai mic decât la celelalte navigatoare.

Mai târziu, Symantec a clarificat articolul, spunând că Firefox are în continuare mai puține probleme de securitate decât Internet Explorer. Firefox 2 avea pe 28 martie 2008 doar patru vulnerabilități de securitate, nici acestea foarte grave.

În 2008, lansarea Google Chrome a ridicat ștacheta în ceea ce privește viteza navigării web, precum și experiența în sine. În afara faptului că este foarte rapid, unul dintre avantajele lui Chrome este numărul mare de extensii disponibile, posibilitatea de fi legat cu contul de Gmail si posibilitatea de a lucra cu gadgetul Chromecast. Totuși, Chrome nu mai e browser-ul minimalist şi rapid din primii ani. De la un browser simplu şi sprinten pe mai orice PC a ajuns să aibă prea multe adaosuri. Deși Mozilla pare a se concentra mai mult pe monetizare decât pe îmbunătățirea experienței, ar putea să revină oricând în vârful clasamentului. În prezent, Mozilla e utilizată de jumătate de miliard de oameni la nivel global, iar aproximativ 40% din codul său e scris de comunitatea sa de voluntari din toată lumea.

 

 

Comentarii
loading...