Cât de departe a ajuns omenirea cu explorarea spațiului

, 22 Iul, 14:41

Dacă omul nu ar fi visat să ajungă la stele, lumea în care trăim nu ar mai fi fost ceea ce este astăzi. Folosim cu toții tehnologia GPS, sateliții de comunicații și meteo, bancomatele și defibrilatoarele, pentru a menționa doar câteva dintre lucrurile care nu ar fi existat dacă nu am fi îndrăznit să explorăm spațiul și necunoscutul.

În urmă cu peste 50 de ani, omenirea începea un ciclu lung de explorare a planetelor sistemului nostru solar. Cu misiunea New Horizons, lansată de americani, acest prim ciclu s-a încheiat. Dacă ruşii au fost pionieri în lansarea în cosmos a sateliţilor, a echipajelor umane şi zborurilor umane de lungă durată, americanii i-au ajuns repede din urmă, reuşind să trimită câțiva astronauți pe Lună.

NASA a fost pionieră în explorarea interplanetară. Începând cu 1962, organizaţia a fost prima care a început explorarea fiecărei planete care compune sistemul nostru solar. În acest fel, NASA a ajuns la un nivel de expertiză greu de egalat de celelalte puteri spaţiale.

Misiunea New Horizons a început acum nouă ani, în ianuarie 2006. NASA sublinia că Pluto este singura dintre planetele Sistemului Solar pe care nu a ajuns vreodată o sondă spațială. Descoperită în 1930 de astronomul american Clyde Tombaugh, ea a fost inițial considerată cea de-a noua planetă a Sistemului Solar, cea mai depărtată de Soare. Dar din cauza dimensiunii sale mici, Uniunea Astronomică Internațională (UAI) i-a retras, în august 2006, statutul de planetă, fiind clasată în categoria planetelor pitice.

Săptămâna trecută, sonda New Horizons a reușit să ajungă la Pluto, acest moment fiind, probabil, cel mai important eveniment spațial al anului. Până de curând, cele mai bune imagini cu Pluto au fost cele realizate de telescopul Hubble. Însă acestea reprezentau o simplă succesiune de puncte, difuze, din care specialiştii reuşeau cu greu să extragă date ştiinţifice valoroase. Totuși, New Horizons a reușit să obțină imagini mult mai bune. De la trecerea sondei Voyager 2 pe lângă Neptun, la sfârşitul anilor 1980, nicio planetă nu a fost explorată de la o distanţă atât de mică.

Venus, prima planetă explorată

Venus a fost prima planetă explorată de oameni. Sonda spaţială care a făcut acest lucru posibil a fost Mariner 2, construită de Jet Propulsion Laboratory (NASA) şi lansată de americani în 27 august 1962, sondă care a trecut pe lângă Venus în decembrie 14 acelaşi an (34.000 km distanţă).

Misiunea principală a fost de a măsura, radiometric, temperatura lui Venus, având ca obiectiv secundar măsurarea câmpului magnetic interplanetar, cât şi câmpului de particule încărcate electric. Până a ajunge în apropierea planetei, sonda a mai efectuat măsurători ale „vântului” solar, un câmp de particule care sunt constant emise de soare.

Cu ajutorul lui Mariner 2, am aflat că Venus are nori groşi și o suprafaţă foarte fierbinte. Din păcate, sonda nu a avut camere foto sau video la bord, aşa că nu există nici o imagine a planetei Venus din timpul misiunii. După terminarea misiunii, Mariner 2 a rămas într-o orbită heliocentrică (în jurul Soarelui) până în ziua de azi (comunicaţiile cu sonda au încetat din 23 ianuarie 1963).

Mariner 4, misiunea care ne-a arătat planeta Marte

Lansată pe 28 noiembrie 1964, Mariner 4 a ajuns în apropierea lui Marte pe 15 iulie 1965. A fost prima sondă spaţială care a trimis acasă imagini ale unei planete a sistemului solar, fiind prima echipată cu cameră foto.

Printre obiective, s-au numărat măsurătorile câmpurilor şi particulelor în spaţiul interplanetar din apropierea lui Marte şi testarea posibilităților în zborul interplanetar de lungă durată. În urma misiunii Mariner 4, am aflat că planeta Marte este pustie, plină de cratere şi munţi, cu temperaturi sub zero grade, iar faimoasele canale marţiene sunt de fapt canioane gigantice. De asemenea, datorită acestei misiuni, s-a aflat mai multe despre navigaţia interplanetară.

Explorarea lui Jupiter de către Pioneer 10

A treia planetă a sistemului nostru solar care a fost explorată a fost giganticul Jupiter. Pioneer 10 a fost lansată pe 3 martie 1972 şi a ajuns în apropierea lui Jupiter pe 3 decembrie 1973. Sonda a fost, printre altele, prima care a părăsit sistemul nostru solar, pierzându-se  în infinitatea spațiului.

De asemenea, a fost şi prima sondă spaţială care a traversat centura de asteroizi. Şi asta nu a fost tot: sonda a fost şi prima care a utilizat un generator termoelectric cu Plutoniu-238, material radioactiv care, prin descompunere, generează căldură, care mai apoi e transformată în curent electric pentru aparatele de pe sondă. Dincolo de Marte, celulele solare nu mai au eficienţă, din cauza îndepărtării de Soare.

S-a studiat centura de asteroizi, vântul solar în apropierea lui Jupiter, radiaţiile emise de Jupiter, cât şi razele cosmice, s-a fotografiat planeta. Tot pe Pioneer 10 s-a amplasat o placă de aluminiu acoperit cu aur, care are gravat un mesaj către eventualele fiinţe inteligente care ar găsi sonda, mesaj conceput de cunoscutul astronom Carl Sagan.

Mariner 10 și explorarea planetei Mercur

Pe 3 noiembrie 1973, sonda spaţială americană Mariner 10 a fost lansată spre Venus şi Mercur, Mercur fiind pentru prima dată în vizorul oamenilor de ştiinţă. Această lansare a fost prima în care s-a utilizat tehnica „praștiei”, adică sonda a folosit gravitaţia unei planete pentru a ajunge la o altă planetă (tehnică folosită mai târziu şi în alte misiuni spaţiale interplanetare). În acest caz Mariner 10 a vizitat întâi Venus, apoi s-a îndreptat spre Mercur.

Mariner 10 a reuşit să facă primele fotografii ale planetei Mercur, să măsoare caracteristicile atmosferei, suprafeţei şi corpului planetei. De asemenea, ea a luat şi primele imagini ale planetei Venus, care fusese explorată înainte, dar sonda de atunci nu avusese camere foto la bord. Sonda, fiind pe o traiectorie heliocentrică, a reuşit să facă trei tururi ale planetei Mercur înainte ca misiunea să fie terminată din cauza epuizării combustibilului de manevră.

Pioneer 11, sonda care ne-a arătat Saturn

Pioneer 11, sonda care ne-a dat primele imagini ale planetei Saturn, a fost lansată în 6 aprilie 1973. Ea a studiat câmpul magnetic al planetei, a realizat măsurători ale temperaturii atmosferei, a masei planetei, dar şi a satelitului Titan, cercetări asupra sistemului de inele saturniene, diferite teste pregătitoare, mai ales asupra zborului în planul inelelor, pentru misiunea sondelor Voyager care au urmat. Şi ea poartă același mesaj purtat de Pioneer 10, gravat pe o placă, adresat eventualilor extratereştrii.

Voyager 1, cel mai îndepărtat obiect creat de om

Voyager 2 şi Voyager 1 au devenit sonde spaţiale iconice, reprezentative pentru explorarea interplanetară. Lansate la scurt timp una după alta, amândouă s-au îndreptat spre cele mai îndepărtate planete ale sistemului nostru solar. Voyager 1 a revizitat Jupiter şi Saturn şi datorită faptului că a fost oarecum deturnată de la traiectoria iniţială spre satelitul lui Saturn, Titan, sonda şi-a încheiat misiunea după vizitarea lui Saturn.

La ora actuală, Voyager 1 e obiectul făcut de om aflat cel mai departe de Pământ, la aproape 20 miliarde de kilometri. Voyager 2 a fost lansată pe 20 august 1977 şi a ajuns la Uranus pe 24 ianuarie 1986, fiind la 81.000 de kilometri distanță de această planetă. Aici a descoperit câţiva sateliţi a lui Uranus şi a studiat atmosfera planetei. A mai studiat, de asemenea, şi sistemul de inele. După ce şi-a încheiat misiunea în jurul lui Uranus, Voyager 2 a folosit forţa gravitaţională a planetei pentru propulsarea către planeta Neptun, pe care a întâlnit-o în 1989.

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Comentarii

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail