Când pasiunea ucide: opt inventatori omorâți de propriile creații

, 13 Iun, 16:27

Orice lucru măreț necesită sacrificii, iar asta nu reprezintă o noutate. Totuși, atunci când plătești cu propria viață, se poate considera că sacrificiul a fost suprem?

Acești șapte oameni, împreună cu mulți alții, au trăit pentru pasiunea lor. Pentru ei, dorința de cunoaștere și de atingere a excelenței au avut prioritate chiar în fața propriei siguranțe. Realitatea pe care o cunoaștem nu ar fi fost aceeași, fără sacrificiile lor.

Ucisă de bunătate – Marie Curie

Marie Curie este una dintre puținele femei care au participat la scrierea istoriei științei. De-a lungul vieții sale, ea a doborât nenumărate recorduri: prima femeie care a primit premiul Nobel, primul om de știință care a primit Nobelul de două ori, în două domenii diferite (fizică și chimie), prima femeie care a predat la Universitatea Sorbona din Paris, prima femeie laureată a Medaliei Davy pentru studiul asupra radiului. Marie Curie și-a dedicat întreaga viață studiului și științei.

Născută în Varșovia, Maria Sklodowska pleacă la Paris pentru a urma cursurile de fizică și de matematică la Facultatea de Științe. Se căsătorește cu Pierre Curie, cu care are două fiice: Irene si Eva. Obține în 1903, împreună cu Pierre Curie și Henri Becquerel, premiul Nobel în fizică pentru cercetările asupra radioactivității.

În 1911 primește cel de-al doilea premiu Nobel, de data aceasta în chimie, pentru studiile asupra poloniului și radiului. După moartea soțului său într-un accident de trăsură, aceasta îi preia postul de profesor la Universitatea Sorbona.

Marie Curie Sklodowska (7 11 1867 - 04 17 1934) is a world well known physicist and chemist famous for her work on radioactivity, Marie was born in Warsaw Poland and later moved to Paris to further her studies, She was the first woman to be awarded a Nobel prize and the first person to receive to Nobel prizes, in physics and chemistry. (Photo by Forum/UIG/Getty Images)

În anii războiului, nu ezită să își ia fiica mai mare, Irene, care avea deja 18 ani și să plece împreună pe front, ridicând mici lăcașe de prim ajutor, denumite “Petites Curies”. Acestea se aflau aproape de linia frontului, pentru ca soldații răniți să nu se deplaseze foarte mult.

Anii de studiu asupra elementelor radioactive au expus-o la o cantitate mare de radiații, care se manifestă sub forma unei leucemii. În ciuda bolii sale, ea își menține în continuare postul de conducere în cadrul secției de chimie și fizică aparținând Institutului Radiului. În 1934, din cauza stadiului avansat al bolii, se internează la sanatoriul din Haute-Savoie, unde moare la data de 4 iulie.

marie curie-1

Otto Lilienthal, omorât de propriul planor

Numit și Regele Planorului, Lilienthal a fost prima persoană care a înregistrat succes în mai multe zboruri succesive cu planorul. Ziarele și revistele internaționale au publicat fotografii cu Lilienthal zburând, care au oferit un nou imbold ideii publice și științifice conform căreia mașinile de zbor vor deveni realitate, după o perioadă lungă de îndoieli, în care posibilitatea omului de a zbura reprezenta doar o utopie. Visul a fost întrerupt, cel puțin pentru o perioadă, dupa ce pionierul aviației s-a prăbușit de la o înălțime de 17 metri, rupându-și coloana vertebrală.

otto lilienthal

William Bullock și tiparnița care i-a adus moartea

Bullock a fost un inginer american, a cărui invenție din 1863 a revoluționat industria tipăritului prin printarea rotativă la o viteză uluitoare. Creația sa a fost, în final, și cea care i-a adus moartea. În timp ce lucra la reparația unei prese, acesta și-a prins piciorul în roțile mașinăriei. Deși a reușit să evadeze din strâmtoare, în cateva zile o cangrenă i-a cuprins piciorul, iar Bullock a murit în timpul operației de amputare.

william bullock

Viteza i-a adus moartea – John Parry-Thomas

John Godfrey Parry-Thomas, pilot de curse și un inginer pasionat de motoare, avea un vis: să doboare recordul de viteză stabilit de un alt concurent, Malcom Campbel. Pentru a face asta, trebuia să creeze o mașină mai rapidă. Viitoarea lui invenție a fost un vehicul-prototip numit Babs, căruia îi operase mai multe modificări, printre care și lanțuri expuse, care legau roțile de motor. Pe 24 aprilie 1926, Parry-Thomas a doborât recordul mondial existent la acea vreme, atingând viteza de 270 de kilometri pe oră. După numai un an, Malcom Campbell a stabilit un nou record mondial. Acest lucru nu a făcut decât sa-l ambitioneze pe Parry-Thomas, care a făcut noi îmbunătățiri. De data aceasta însă, ambiția i-a fost fatală. În timpul cursei, unul dintre lanțuri s-a desprins și a ricoșat în gâtul pilotului, decapitându-l parțial. Acesta a murit pe loc.

john parry-thomas

Aurel Vlaicu, ucis de zbor

El este cel care a construit primul avion pe teritoriu românesc, cu care a decolat, pentru prima oară, la 17 iunie 1910. Vlaicu a scris istorie. Prin actul său, a situat România pe locul doi în lume, după Franța, în utilizarea avionului cu destinație militară. Pe 13 septembrie 1913, Aurel Vlaicu încearcă să traverseze Carpații cu avionul „Vlaicu II”. Avionul său s-a prăbușit însă lângă Câmpina. Conform anchetelor ulterioare și pe baza datelor despre starea de sănătate a lui Vlaicu, singura concluzie care se impune referitoare la tragedia care a îndoliat o țară și un întreg popor, este aceea că Aurel Vlaicu a suferit un atac de cord în timp ce era în zbor, la manșa avionului.
Aurel Vlaicu inventie primul zbor

Alexander Bogdanov și sângele infectat

Fizician, filosof, economist, scriitor SF și revoluționar, Alexander Bogdanov și-a început experimentele de transfuzie sangvină în 1924, aflat în căutarea izvorului tinereții eterne. Dupa 11 transfuzii pe care le-a efectuat asupra sa, acesta a declarat că a oprit procesul alopeciei și și-a îmbunătățit vederea. Din păcate pentru excentricul savant rus, tehnicile de transfuzie erau abia la început, iar testele preliminare nu constituiau o practică în sine. În 1928, Bogdanov și-a făcut o transfuzie cu sânge infectat cu malarie și tuberculoză. După cum era de așteptat, a murit la scurt timp.

alexander bogdanov

Franz Reichelt, ucis de dragostea pentru modă

Franz Reichelt era un croitor convins  o haină care s-ar desface sub formă de parașută ar revoluționa moda. Așadar, s-a dedicat schițelor pentru o astfel de haină. Ca să o testeze, însă, Reichelt s-a urcat pe primul balcon al Turnului Eiffel. Le-a spus autorităților că o să folosească un cerșetor pentru a testa invenția, dar în ultima clipă, s-a aruncat chiar el în gol. Haina nu a funcționat cum ar fi dorit, așa că a murit.

franz reichelt

Jean-Francois De Rozier și balonul

Jean-Francois, profesor de fizică și de chimie, a fost martor în 1783 la primul zbor al unui balon, eveniment care a născut în el pasiunea pentru zbor. Dupa ce a asistat la ridicarea unui balon având succesiv la bord o oaie, o găină și o rață, acesta a prins curaj și a realizat primul zbor controlat de un om. Fără a se opri acolo, De Rozier a planificat trecerea Canalului Mânecii, din Franța către Anglia. Acesta avea să fie ultimul lui zbor. Dupa ce s-a ridicat la o înălțime de 450 de metri, balonul s-a spart, cauzând căderea lui și inevitabil, moartea pasagerului. Logodnica lui De Rozier s-a sinucis nouă zile mai târziu.

de rozier

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Comentarii

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail