De ce aleg tot mai mulți tineri români să studieze în străinătate. Diferențele dintre facultățile din România și cele din Europa
Proiectele realizate cu firme, stagiile de practică și pregătirea pentru o profesie îi atrag pe unii tineri români către universitățile de științe aplicate din străinătate. În Olanda, Belgia și Danemarca, aceste instituții oferă o alternativă la traseul universitar academic. Alegerea influențează însă durata studiilor, modul de evaluare și condițiile în care absolventul poate continua cu un masterat.
Ce sunt universitățile de științe aplicate și cui li se potrivesc
Denumirea de „științe aplicate” nu se referă doar la facultăți tehnice. Oferta poate include business, comunicare, educație, design sau informatică, iar accentul cade pe folosirea cunoștințelor în situații profesionale concrete.
„Există o confuzie reală de terminologie. Când vorbim despre Fontys, Saxion, HAN ș.a.m.d., explicația importantă pentru familie este că nu vorbim despre o universitate academică tradițională cu un nume diferit, dar nici despre o școală postliceală, cum am întâlnit des să fie asociată. Este învățământ superior orientat profesional”, explică Marina Gogioiu, consilier educațional EDMUNDO.
În Olanda, traseul aplicat este cunoscut drept HBO, iar cel academic, orientat spre cercetare, drept WO. O licență HBO durează, de regulă, patru ani și însumează 240 de credite ECTS, în timp ce o licență WO are, în mod obișnuit, trei ani și 180 de credite.
Cristina de Borst-Cristescu, profesoară la Fontys International Business School din Venlo, spune că alegerea trebuie raportată la interesele viitorului student.
„Dacă copilul își dorește internshipuri, multă practică, pentru că pe viitor își dorește să lucreze undeva și să aibă drumul cât mai scurt spre piața muncii, va face un HBO”, explică aceasta.
Citește și: Ce facultate mai merită făcută în România? Dilema unui elev de clasa a XII-a: „Sunt total confuz”
Cum se învață și de ce admiterea accesibilă nu înseamnă studii ușoare
La Karel de Grote University of Applied Sciences and Arts, din Anvers, studenții lucrează cu studii de caz, proiecte de grup și teme propuse de companii. Programele includ stagii obligatorii, iar unii profesori continuă să activeze în domeniile pe care le predau.
„Internshipurile și colaborarea cu industria sunt o parte esențială a modelului educațional, nu ceva adăugat ulterior. Toate programele includ stagii de practică obligatorii, de obicei în ultimul an, uneori și mai devreme, în Belgia sau în străinătate”, spune Veerle Symoens, reprezentanta instituției.
Marina Gogioiu a cunoscut și sistemul danez, după doi ani de Pedagogie la Universitatea din București. La VIA University College a avut acces la ateliere de tâmplărie, muzică, teatru și artă, iar un semestru l-a petrecut făcând practică, cu normă întreagă, într-un club de tineret.
Ea spune că studiile din București i-au oferit o bază teoretică solidă și experiențe practice. În Danemarca a descoperit mai ales accentul pus pe analizarea propriei activități și pe identificarea lucrurilor pe care le-ar putea face diferit.
Pentru majoritatea programelor internaționale de licență de la KdG sunt necesare o diplomă de liceu care permite accesul la învățământul superior și dovada cunoașterii englezei la nivel B2.
„O greșeală frecventă este să presupui că o admitere ușoară înseamnă și studii ușoare”, avertizează Veerle Symoens.
Volumul activității academice poate ajunge la 40 de ore săptămânal, cu tot cu studiul individual. Studenții trebuie să respecte termene, să susțină prezentări și să colaboreze cu persoane din culturi diferite.
Cât costă studiile în Olanda, Belgia și Danemarca
În Olanda, taxa legală standard pentru anul universitar 2026–2027 este de 2.694 de euro. Aceasta se aplică studenților care îndeplinesc condițiile de eligibilitate, atât la instituțiile HBO, cât și la universitățile academice.
La KdG, taxa pentru programele internaționale de licență este de 1.181,40 euro pentru cetățenii Spațiului Economic European, în anul universitar 2026–2027. În Danemarca, studiile superioare sunt gratuite pentru cetățenii UE și SEE, dar cazarea și cheltuielile de trai rămân în sarcina studentului.
Bugetul trebuie să includă transportul, hrana și materialele necesare programului ales. Costurile nu se reduc automat doar pentru că facultatea are o orientare practică.
Pentru cei care vor să lucreze în timpul studiilor, KdG recomandă să nu depășească 12 ore de muncă pe săptămână. Este o recomandare a universității pentru protejarea timpului de studiu, nu o limită legală.
Citește și: Ce facultate alegi în 2027, când AI schimbă piața muncii. Șapte direcții de studiu de luat în calcul
Poți continua cu un master după o licență aplicată?
Absolvirea unei universități de științe aplicate permite continuarea studiilor, dar admiterea la un master academic nu este automată. Instituția verifică pregătirea anterioară și poate solicita completarea unor cunoștințe.
În Olanda poate fi necesar un program pregătitor, numit pre-master sau bridging programme. În Belgia flamandă, absolvenții unei licențe profesionale urmează, de regulă, un program de tranziție pentru accesul la un master academic, în condițiile stabilite pentru specializarea aleasă.
„Ideal ar fi să se facă verificarea invers: alegem două-trei programe de masterat și verificăm: ce bachelor-uri acceptă, dacă acceptă UAS/HBO, dacă solicită pre-master și ce materii cer”, recomandă Marina Gogioiu.
Există și universități de științe aplicate care oferă propriile masterate. Pentru alegerea licenței contează, astfel, atât structura cursurilor și practica, cât și traseul profesional sau academic urmărit după absolvire.