Carrefour sancționează șoferii de mașini electrice – interdicția aplicată autoturismelor verzi în parcarea hypermarketurilor din Belgia
Mașinile electrice sunt promovate de ani buni drept una dintre soluțiile pentru reducerea emisiilor din transport, dar trecerea de la automobilele clasice la vehicule cu baterii începe să scoată la iveală și probleme pentru care o parte din infrastructura construită în urmă cu zeci de ani pur și simplu nu a fost proiectată. Un exemplu neobișnuit vine din Belgia, unde Carrefour a decis să le interzică proprietarilor de automobile electrice accesul într-o anumită categorie de parcări ale magazinelor sale.
Măsura nu se aplică tuturor locurilor de parcare Carrefour și nici nu înseamnă că șoferii de mașini electrice nu mai pot veni cu automobilul la cumpărături. Restricția vizează cele 18 parcări amplasate pe acoperișurile unor magazine Carrefour din Belgia. Proprietarii de vehicule electrice trebuie să își lase mașinile la nivelul solului, compania invocând două motive principale: greutatea mai mare a automobilelor electrice și dificultățile suplimentare asociate intervenției în cazul unui incendiu.
Mașinile electrice sunt prea grele pentru unele parcări Carrefour
Primul argument adus de Carrefour ține de rezistența infrastructurii existente. Automobilele electrice pot fi considerabil mai grele decât modele similare cu motoare pe benzină sau motorină, în principal din cauza bateriilor de capacitate mare montate în podea. Diferența poate ajunge la câteva sute de kilograme pentru automobile comparabile ca dimensiuni.
Problema devine relevantă atunci când nu este analizată o singură mașină, ci scenariul în care un întreg acoperiș-parcare ar ajunge să fie ocupat de vehicule electrice. Carrefour explică faptul că acest lucru modifică sarcina exercitată asupra structurii clădirii, iar unele dintre magazinele și parcările sale au fost construite într-o perioadă în care automobilele electrice grele nu făceau parte din peisajul rutier.
Compania tratează restricția drept o măsură de precauție și nu afirmă că parcările respective ar fi în prezent nesigure. Problema este mai degrabă că structurile nu au fost proiectate luând în calcul un scenariu în care aproape fiecare automobil parcat ar putea avea masa unui vehicul electric modern.
Situația scoate la lumină o consecință mai puțin discutată a electrificării parcului auto european. Tranziția către mașini cu baterii nu presupune doar instalarea unor stații de încărcare, ci poate obliga administratorii unor clădiri mai vechi să reevalueze inclusiv capacitatea structurală a parcărilor supraetajate sau construite pe acoperiș.
Riscul de incendiu este al doilea motiv pentru interdicție
Carrefour invocă și un al doilea argument, legat de intervenția pompierilor în cazul unui incendiu al bateriei. Atunci când o baterie litiu-ion intră într-un fenomen de propagare termică, stingerea și răcirea acesteia pot necesita intervenții diferite și mai îndelungate decât în cazul unui incendiu obișnuit de automobil.
Problema nu este neapărat că automobilele electrice ar lua foc în mod obișnuit, ci dificultatea de gestionare a unui asemenea incident atunci când acesta se produce într-o zonă dificil accesibilă. În cazul unei parcări aflate pe acoperișul unui hypermarket, accesul autospecialelor, evacuarea vehiculului sau utilizarea unor metode speciale de răcire pot deveni mult mai complicate.
Sursa belgiană menționează inclusiv containerele în care anumite vehicule electrice afectate de incendii pot fi introduse sau scufundate pentru răcirea bateriei. Amplasarea unui asemenea echipament pe acoperișul unei clădiri este evident mult mai dificilă decât intervenția într-o parcare situată la nivelul solului.
Din acest motiv, Carrefour a ales soluția cea mai simplă din punct de vedere operațional: automobilele electrice sunt redirecționate către parcările de la parter. Retailerul susține că există suficiente locuri disponibile în aceste zone, iar stațiile de încărcare sunt amplasate tot la nivelul solului.
Interdicția se aplică în 18 parcări din Belgia
Restricția vizează toate cele 18 parcări Carrefour de pe acoperiș existente în Belgia. Pentru client, consecința concretă este relativ simplă: dacă ajunge la unul dintre magazinele respective cu o mașină electrică, nu poate urca în parcarea de pe acoperiș și trebuie să folosească locurile disponibile la parter.
Măsura poate părea surprinzătoare într-o Europă care încearcă să accelereze electrificarea transporturilor, însă cazul Carrefour evidențiază una dintre provocările inevitabile ale acestei transformări. Automobilele s-au schimbat mai repede decât o mare parte din infrastructura care trebuie să le găzduiască.
Parcările comerciale, garajele supraetajate, clădirile rezidențiale și chiar unele infrastructuri de transport au fost proiectate într-o epocă în care masa automobilelor era diferită, iar bateriile de zeci sau chiar peste 100 kWh nu existau. Pe măsură ce ponderea mașinilor electrice crește, scenariul în care majoritatea locurilor dintr-o parcare sunt ocupate simultan de astfel de automobile devine din ce în ce mai realist.
Important este și faptul că decizia Carrefour prezentată acum privește Belgia. Din informațiile citate nu rezultă existența unei restricții similare în magazinele Carrefour din România.
Carrefour România a trecut între timp în portofoliul Pavăl Holding
Contextul local este cu atât mai interesant cu cât operațiunile Carrefour din România au trecut recent printr-o schimbare majoră de proprietar. Vânzarea afacerii către Pavăl Holding, vehiculul de investiții al fraților Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, a fost finalizată la sfârșitul lunii iunie 2026.
Tranzacția a evaluat subsidiara românească a Carrefour la 823 de milioane de euro cu tot cu datoriile de leasing, respectiv aproximativ 500 de milioane de euro fără acestea. Rețeaua locală numără aproape 480 de magazine și a generat vânzări nete de aproximativ 1,26 miliarde de euro în prima jumătate a anului.
În aceeași perioadă, vânzările au fost cu aproximativ 5,5% mai mici decât în intervalul similar din 2025, iar pierderile au crescut de la 19 milioane la aproximativ 30 de milioane de euro. Rezultatul operațional din venituri recurente a fost negativ, de aproximativ 24 de milioane de euro, față de o pierdere de 6 milioane de euro cu un an înainte.
Decizia din Belgia confirmată de Retail Detail nu trebuie așadar extrapolată automat la magazinele din România, mai ales în condițiile în care cele două operațiuni se află acum sub proprietari diferiți. Ea rămâne însă un exemplu interesant pentru o problemă care poate deveni din ce în ce mai vizibilă în întreaga Europă: pe măsură ce mașinile electrice devin mai numeroase, nu doar rețeaua de încărcare trebuie adaptată, ci și clădirile, parcările și procedurile de intervenție construite într-o epocă dominată aproape exclusiv de automobile cu motoare termice.