Lista orașelor care ar putea deveni comune după reorganizarea României. Sinaia, Predeal și Eforie, printre localitățile vizate. Ce se întâmplă cu locuitorii

Lista orașelor care ar putea deveni comune după reorganizarea României. Sinaia, Predeal și Eforie, printre localitățile vizate. Ce se întâmplă cu locuitorii
Orașele din România care riscă să devină comune (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

România se pregătește pentru o posibilă reorganizare administrativ-teritorială de amploare, însă milioane de locuitori nu știu încă ce schimbări îi așteaptă. Nu doar comunele mici ar putea fi comasate, ci și orașele care au pierdut populație. Potrivit datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii au mai puțin de 10.000 de locuitori și ar putea fi analizate în cadrul reformei pregătite de PSD.

Lista orașelor din România care ar putea să-și piardă statutul

Dacă pragul de 10.000 de locuitori va deveni unul dintre criteriile reorganizării, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, ar putea fi vizate de schimbări. Printre cele mai cunoscute localități aflate sub acest prag se numără:

Oraș Populație la recensământul din 2021
Sinaia 9.071
Eforie 8.630
Bușteni 8.368
Techirghiol 8.061
Predeal 4.020
Băile Herculane 3.787
Sulina 3.118
Borsec 2.391
Băile Govora 2.158
Vașcău 2.025
Nucet 1.987
Băile Tușnad 1.372

Județul Vâlcea are cele mai multe orașe în această situație, respectiv nouă: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari.

Urmează Suceava, cu opt orașe, și Maramureș și Sibiu, cu câte șapte. Alte cinci județe, Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș, au fiecare câte șase localități urbane sub pragul analizat. În total, 38 dintre orașele vizate au mai puțin de 5.000 de locuitori.

Ce înseamnă dispariția unui oraș pentru locuitori

Dispariția de pe harta administrativă nu înseamnă că localitățile vor fi desființate fizic sau că oamenii vor fi obligați să se mute. Schimbarea ar putea presupune transformarea unui oraș în comună sau comasarea acestuia cu o localitate învecinată. În asemenea situații, administrațiile locale ar putea fi reorganizate, iar unele primării și consilii locale ar putea dispărea în actuala formă.

Pentru cetățeni, consecințele ar putea fi resimțite în modul de obținere a documentelor, în organizarea serviciilor publice și în administrarea taxelor locale. Eventualele modificări ale adreselor administrative sau ale documentelor personale ar depinde însă de legislația adoptată.

Deocamdată, nu există o decizie prin care cele 148 de localități să-și piardă automat statutul de oraș.

Ce se întâmplă cu taxele și impozitele locale

Unul dintre subiectele importante pentru locuitori este nivelul impozitelor după comasare. Liderul PSD Sorin Grindeanu a avansat posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru localitățile care acceptă reorganizarea, inclusiv reducerea sau chiar înjumătățirea unor impozite locale.

Aceasta este însă doar o propunere politică, nu o măsură aprobată. Nu există, în prezent, garanția că locuitorii orașelor transformate în comune vor plăti automat taxe mai mici.

De ce vrea PSD să reorganizeze România

Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reorganizare, susține că multe localități au administrații prea costisitoare în raport cu populația.

„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a declarat acesta la Antena 3 CNN.

La rândul său, Sorin Grindeanu a explicat că există aproximativ 429 de localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și numeroase administrații care nu reușesc să susțină investiții importante.

Totuși, populația nu va fi singurul criteriu. Vor conta și veniturile primăriilor, infrastructura, conectivitatea, serviciile publice și potențialul economic. Acest lucru este important mai ales pentru stațiunile turistice, unde numărul persoanelor prezente în sezon poate depăși considerabil populația rezidentă.

Când ar putea dispărea orașele și ce urmează

Reforma se află în etapa discuțiilor și a elaborării propunerilor. Potrivit declarațiilor liderilor PSD, ar urma să fie constituite comisii județene, coordonate de prefecți, care să analizeze situația localităților și posibilele comasări. Nu a fost anunțat un calendar definitiv și nici o listă oficială a orașelor care își vor pierde statutul.

Mai mult, discuțiile ar putea viza inclusiv unirea unor județe, însă nici această variantă nu reprezintă, deocamdată, o decizie adoptată.

Pentru români, principala necunoscută rămâne modul concret în care reforma le va afecta viața de zi cu zi. Până la stabilirea criteriilor și adoptarea modificărilor legislative, cele 148 de orașe își păstrează statutul administrativ actual.