Locuințele din România, mai accesibile decât acum 10 ani în raport cu veniturile. Cum se explică rezultatul Eurostat

România înregistrează cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a raportului dintre prețurile locuințelor și veniturile populației în perioada 2015–2025, potrivit datelor Eurostat. Indicatorul a coborât cu 42,8%, în timp ce media europeană a crescut cu 6,8%. Rezultatul arată că veniturile românilor au avansat mai repede decât prețurile proprietăților, însă nu înseamnă că apartamentele și casele au devenit ieftine.

România, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană

Datele Eurostat arată diferențe importante între statele europene în privința evoluției accesibilității locuințelor. România se află la capătul clasamentului, cu o scădere de 42,8% a raportului preț–venit, fiind urmată de Finlanda, cu minus 25,2%, și Bulgaria, cu minus 16,2%.

La polul opus se situează Portugalia, unde indicatorul a crescut cu 60,8%, urmată de Olanda, cu 34,3%, și Ungaria, cu 26,5%.

Evoluția raportului preț locuință–venit, 2015–2025

România, la polul opus față de restul Europei în privința locuințelor

Evoluțiile arată că, în numeroase țări europene, prețurile locuințelor au crescut mai repede decât veniturile disponibile, în timp ce România a avut o tendință inversă.

Vezi și:

Ce faci dacă ai rămas fără loc de muncă și ai rate la bancă. Soluțiile prin care poți evita executarea silită

Ce înseamnă, concret, scăderea de 42,8%

Indicatorul Eurostat compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a venitului disponibil pe locuitor, adică banii care rămân pentru consum și economisire după plata impozitelor și contribuțiilor. Astfel, o scădere de 42,8% nu înseamnă că apartamentele s-au ieftinit cu acest procent.

De exemplu, dacă în 2015 prețul unei locuințe și venitul anual al unei persoane ar fi avut un anumit raport, în 2025 acel raport ar fi fost cu 42,8% mai mic.

Pentru a înțelege diferența, să presupunem că prețul unei locuințe a crescut de la 60.000 la 90.000 de euro, adică cu 50%. Dacă venitul anual disponibil s-a majorat în aceeași perioadă de la 10.000 la aproximativ 26.200 de euro, raportul dintre preț și venit ar fi scăzut cu aproximativ 42,8%. Exemplul este ipotetic, dar ilustrează mecanismul din spatele statisticii.

Vezi și:

ADN-ul a peste 4.700 de oameni antici rescrie istoria Europei. Descoperirea surprinzătoare despre originea limbilor engleză, germană și celtice

Țara de care depinde cel mai mult comerțul României. Aproape 20% din exporturi merg într-o singură piață

Cum a ajuns România la acest rezultat

Una dintre explicațiile principale este creșterea puternică a veniturilor din România în ultimul deceniu, pe fondul majorărilor salariale, al creșterii salariului minim și al dezvoltării unor sectoare economice.

În același timp, prețurile locuințelor au crescut, însă la nivel național ritmul lor a fost inferior celui înregistrat de veniturile disponibile. Rezultatul reflectă și punctul de plecare din 2015, când salariile și veniturile din România erau considerabil mai mici decât în multe state vest-europene.

Totuși, indicatorul nu surprinde integral efectele inflației, diferențele dintre veniturile populației și costurile finanțării prin credit ipotecar.

De ce apartamentele rămân greu de cumpărat în București și Cluj

Deși România are cea mai mare îmbunătățire a indicatorului, cumpărarea unei locuințe poate rămâne dificilă, în special în marile orașe. Prețurile din București, Cluj-Napoca sau Brașov pot evolua diferit față de media națională, iar salariile nu cresc uniform pentru toate categoriile de angajați.

În plus, cumpărătorii trebuie să economisească pentru avans și să suporte dobânzile creditelor, comisioanele și celelalte cheltuieli asociate achiziției. O familie cu venituri medii poate avea, astfel, dificultăți în obținerea unui împrumut, chiar dacă raportul național dintre prețuri și venituri s-a îmbunătățit.

Concluzia datelor Eurostat este că locuințele au devenit relativ mai accesibile în România față de 2015, nu că prețurile actuale sunt mici. Pentru cumpărători, contează în continuare orașul, venitul familiei, economiile disponibile și costul creditului.

Locuințele din România, mai accesibile decât acum 10 ani în raport cu veniturile. Cum se explică rezultatul Eurostat