Cât mai economisesc românii după ce plătesc ratele, mâncarea și facturile. Bugetele reale ale unor familii

Să pui bani deoparte în fiecare lună pare un obiectiv simplu pe hârtie, dar devine mult mai complicat după plata ratei sau chiriei, cumpărăturile alimentare, facturile și cheltuielile neprevăzute. O discuție pornită pe Reddit despre bugetele lunare arată diferențe uriașe între români: în timp ce unii reușesc să economisească jumătate sau chiar mai mult din venit, alții, deși și-au redus drastic cheltuielile, ajung la sfârșitul lunii cu doar câteva sute de lei.

Situațiile nu pot fi considerate reprezentative pentru toată populația, fiind vorba despre exemple individuale prezentate de utilizatori, însă oferă o imagine interesantă asupra modului în care venitul, locuința și stilul de viață pot schimba radical capacitatea de economisire.

Dintr-un salariu de 5.400 de lei rămân câteva sute

Un bucureștean care locuiește singur spune că, la un venit lunar de 5.400 de lei, a fost nevoit să reducă aproape toate cheltuielile care nu sunt esențiale.

„5.400 de lei. Singur. București. Am tăiat la maximum din cheltuieli, la toate. Mașină, rată și restul cheltuielilor cu ea. Plătesc chirie. Foarte puține ieșiri, hobby-uri sau abonamente. Suma rămasă la finalul lunii este între 300 și 600 de lei”, povestește acesta.

Un alt utilizator spune că are un venit net de 3.500 de lei, însă faptul că împarte locuința cu prietenii îi permite să plătească doar 800 de lei pentru chirie. Alocă aproximativ 300 de lei utilităților și 1.550 de lei mâncării și susține că reușește să economisească 850 de lei.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Exemplele arată cât de importantă este locuința în ecuația economisirii. O rată mare sau o chirie plătită de o singură persoană poate consuma o parte considerabilă din venit înainte ca mâncarea și facturile să fie luate în calcul.

Un cuplu cu 14.000 de lei venit plătește anticipat apartamentul

Situația arată diferit într-o familie în care veniturile cumulate ajung la aproximativ 14.000 de lei, inclusiv tichetele de masă. Cei doi au o rată de 3.200 de lei și cheltuiesc în jur de 2.000 de lei pe mâncare, folosind însă aproximativ 1.600 de lei în tichete de masă. Nu au mașină și plătesc doar 100 de lei lunar pentru transportul cu metroul, iar facturile sunt de aproximativ 600 de lei.

„Punem anticipat la apartament cam 3.000 de lei pe lună, iar deoparte punem 500-800 de lei, depinde dacă avem planificată vreo vacanță sau intervine ceva”, explică utilizatoarea.

Rambursarea anticipată este, practic, tot o formă de îmbunătățire a situației financiare, deoarece reduce soldul datoriei și poate diminua costul total al dobânzii, chiar dacă banii respectivi nu mai rămân disponibili într-un cont de economii.

Vezi și:

România, la un pas de categoria „junk”. De ce alegerile anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări

Guvernul Mureșan, despre creșterea taxelor, pensii, salariile bugetarilor și ministere. Ce îi așteaptă pe români în 2027

Fără chirie sau rată, economiile pot arăta complet diferit

Diferența devine evidentă în cazul unei persoane care spune că are un venit lunar de aproximativ 14.000 de lei și nu plătește chirie sau rată. Cheltuiește aproximativ 1.000 de lei pe mâncare, 500 de lei pe benzină, până la 800 de lei pe utilități iarna și aproximativ 300 de lei pe sală și alte abonamente.

„Încerc să pun deoparte în fiecare lună în jur de 10.000 de lei. Uneori mai mult, alteori mai puțin, în funcție de cheltuielile din luna respectivă. Niciodată mai puțin de jumătate”, spune aceasta.

Un alt utilizator, cu un venit de aproximativ 9.000 de lei și fără rată după achitarea apartamentului, folosește o strategie simplă: economisește înainte să înceapă să cheltuiască.

„În general, încerc să pun direct la începutul lunii 3.500-4.000 de lei în economii și apoi mă descurc cu ce rămâne.”

Aceasta este una dintre metodele utile pentru cei care au suficient spațiu în buget: economiile sunt tratate ca o cheltuială obligatorie la începutul lunii, nu ca suma care rămâne eventual înainte de următorul salariu.

Cheltuielile neprevăzute pot distruge orice buget

Poate cel mai relevant exemplu pentru viața unei familii este cel al unui cuplu cu doi copii și venituri totale de aproximativ 10.000 de lei. Familia are o rată de 2.000 de lei, însă problema nu o reprezintă doar cheltuielile obișnuite.

„Aproape în fiecare lună apare ceva neprevăzut, dar masiv ca valoare”, povestește utilizatoarea.

În ultimele luni, familia a trebuit să-și ajute părinții cu plata unui avocat, să înlocuiască un frigider și să suporte cheltuieli pentru amenajarea apartamentului în care tocmai s-a mutat.

„Sunt luni mai bune, altele în care mergem cu toate târâș până la următorul salariu. Dar sunt lucruri infinit mai importante pe lumea asta decât banii”, concluzionează aceasta.

Primul obiectiv nu trebuie să fie o economie uriașă

Pentru cei cărora le rămân puțini bani la finalul lunii, comparația cu persoane care economisesc 5.000 sau 10.000 de lei poate fi înșelătoare. Venitul este doar una dintre variabile. Contează enorm existența unei chirii sau a unei rate, numărul copiilor, mașina, problemele neprevăzute și dacă într-o gospodărie există unul sau două venituri.

Un prim obiectiv realist poate fi construirea treptată a unui fond pentru cheltuieli neprevăzute. Chiar și 200-300 de lei puși separat lunar pot crea în timp o rezervă care să acopere o reparație, o factură neobișnuit de mare sau înlocuirea unui electrocasnic.

La fel de utilă este urmărirea cheltuielilor reale timp de două-trei luni. Unul dintre participanții la discuție, după ce a calculat că familia sa cheltuiește aproximativ 2.500 de lei pe ieșiri și încă 2.000 de lei pe Uber și închirieri auto, a ajuns singur la concluzia: „Am realizat acum că spargem cam mulți bani pe unele lucruri”.

Într-o perioadă în care pentru multe gospodării economisirea a devenit dificilă, diferența nu o face întotdeauna renunțarea la orice mică plăcere. Uneori, simplul fapt de a vedea exact unde se duc banii poate arăta ce cheltuieli pot fi reduse și, mai ales, dacă bugetul permite în mod realist economisirea sau veniturile sunt deja consumate aproape integral de necesitățile de bază.