Pornire după luni de staționare: baterie, ulei, frâne și anvelope, ordinea corectă
După câteva luni în care o mașină nu a fost pornită, tentația este să urci la volan, să întorci cheia sau să apeși butonul Start și să vezi dacă motorul mai pornește. În realitate, aceasta nu este cea mai bună ordine. Demarorul ar trebui să fie una dintre ultimele etape ale verificării, nu prima.
O mașină staționată trebuie privită pentru câteva minute ca un automobil despre care nu știi sigur dacă este pregătit să circule. Bateria poate fi descărcată, o anvelopă poate avea presiunea foarte mică, iar sub motor poate exista o scurgere apărută în perioada în care vehiculul nu a fost utilizat. Ordinea corectă reduce riscul de a agrava o problemă minoră.
Înainte de pornire: anvelope, lichide și abia apoi bateria
Începe cu exteriorul. Privește poziția mașinii și cele patru anvelope. Dacă una dintre ele pare vizibil mai joasă decât celelalte, nu pleca înainte să îi măsori presiunea. Dacă pneul este aproape dezumflat, rularea chiar și pe o distanță scurtă îi poate deteriora flancul.
Urmează verificarea sub mașină. Petele de lichid oferă uneori primul indiciu că ceva nu este în regulă. Condensul provenit de la climatizare nu este relevant după luni de staționare, deci o zonă umedă persistentă sub automobil merită investigată înainte de pornire.
Deschide capota și verifică uleiul cu mașina aflată pe o suprafață cât mai dreaptă. Nivelul trebuie să se afle între reperele jojei, fără să depășească maximul. Uită-te apoi la lichidul de răcire și la lichidul de frână. Nu deschide vasul de expansiune dacă motorul este fierbinte, deși această situație nu ar trebui să apară la o mașină care nu a fost încă pornită.
Dacă automobilul a depășit între timp intervalul de schimb al uleiului stabilit de producător, faptul că nu a parcurs kilometri nu înseamnă automat că revizia poate fi amânată la nesfârșit. Producătorii stabilesc în general intervalele atât în kilometri, cât și în timp.
Abia după aceste verificări ajungi la baterie. Inspectează bornele și caută coroziune sau conexiuni slăbite. Dacă ai acces la un încărcător inteligent și bateria este descărcată, o încărcare controlată este soluția mai bună decât încercările repetate de pornire.
La o baterie de mai mulți ani, perioada lungă de descărcare poate accelera degradarea. Este posibil ca acumulatorul să accepte încărcarea și să pornească motorul o dată, dar să nu mai poată menține suficientă energie ulterior.
După pornire: frânele sunt următoarea prioritate
Dacă toate verificările anterioare sunt în regulă, poți porni motorul. Nu apăsa accelerația imediat după pornire fără un motiv real. Lasă motorul să se stabilizeze și verifică tabloul de bord. Martorii care trebuie să se stingă după pornire ar trebui să facă acest lucru normal.
Nu este necesar să lași motorul să funcționeze zeci de minute la ralanti pentru a-l „trezi”. După stabilizarea funcționării și verificarea eventualelor probleme, încălzirea progresivă în mers, fără accelerații puternice și turații foarte mari, este în general mai potrivită.
Înainte să intri direct în trafic, testează frânele la viteză foarte mică. Discurile expuse la umezeală pot avea un strat vizibil de rugină superficială. Acesta poate produce zgomot la primele apăsări ale pedalei și de regulă este curățat de plăcuțe după câteva frânări.
Situația se schimbă dacă frâna de parcare a rămas blocată, una dintre roți opune rezistență sau mașina trage puternic într-o parte. În special după o staționare foarte lungă, etrierele sau mecanismele frânei de parcare se pot bloca. Forțarea mașinii nu este soluția potrivită.
Odată pornit la drum, verifică treptat direcția, frânele și transmisia. Evită să începi cu autostradă sau cu un traseu de sute de kilometri. Zece sau douăzeci de kilometri în apropierea casei îți oferă timp să observi vibrații, zgomote, temperatura motorului sau comportamentul anvelopelor.
Ordinea poate fi reținută simplu: întâi privești mașina, apoi verifici anvelopele și lichidele, după aceea bateria, abia apoi pornești motorul și la final verifici frânele în mișcare. Este o succesiune care durează puțin, dar poate face diferența dintre o revenire normală la drum și o problemă descoperită prea târziu.