Orașele care se golesc de tineri. România riscă să aibă tot mai multe zone fără suficienți oameni care să muncească

România nu se confruntă doar cu o scădere a numărului de locuitori, ci și cu o problemă care poate deveni mult mai greu de gestionat în următoarele decenii: în numeroase orașe mici și medii pleacă tocmai oamenii aflați la vârsta la care muncesc și întemeiază familii. În urmă rămâne o populație tot mai îmbătrânită, mai puțini copii și o bază din ce în ce mai mică de angajați din care firmele locale să poată recruta.

România a pierdut peste un milion de locuitori între două recensăminte

Datele definitive ale Recensământului din 2021 arată dimensiunea fenomenului. România avea 19,05 milioane de locuitori, cu aproximativ 1,1 milioane mai puțini decât în 2011. În același timp, vârsta medie a populației a crescut de la 40,8 la 41,4 ani, semn că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat.

Problema nu este distribuită însă uniform. Caraș-Severin, Teleorman și Hunedoara s-au aflat printre județele cu cele mai puternice scăderi ale populației între recensămintele din 2011 și 2021. Brăila, Olt și Mehedinți au înregistrat, de asemenea, pierderi importante.

Sunt exact zonele în care apare riscul unui cerc vicios: tinerii pleacă pentru facultate sau pentru salarii mai mari, se stabilesc în București, Cluj, Timișoara ori în străinătate și nu se mai întorc. Cum rămân mai puțini adulți tineri, se nasc și mai puțini copii.

Vezi și:

Orașele din România care se golesc. Localităţile riscă să rămână fără angajaţi, ce urmează pentru locuitori

Brăila a pierdut peste 25.000 de locuitori în zece ani

Un exemplu concret este Brăila. Municipiul avea 180.302 locuitori la recensământul din 2011, dar numai 154.686 în 2021. Într-un singur deceniu, diferența a fost de peste 25.600 de persoane, echivalentul unei scăderi de aproximativ 14%. Galațiul a pierdut peste 31.000 de locuitori, iar Ploieștiul aproape 29.500.

Situația este interesantă și la Timișoara, care apare cu o scădere puternică a populației municipiului între cele două recensăminte. Aici însă trebuie luat în calcul un fenomen diferit: o parte din populație s-a mutat în localitățile suburbane. Giroc a crescut de la 8.388 la 22.270 de locuitori, Dumbrăvița de la 7.522 la peste 20.000, iar Moșnița Nouă de la 6.203 la peste 16.400.

Cu alte cuvinte, scăderea unui municipiu nu înseamnă automat că regiunea respectivă „moare”. Contează unde s-au dus oamenii.

Vezi și:

Orașul din România în care o stradă te poate duce într-o altă țară. Cum funcționează trecerea frontierei pentru localnici

Orașul care trebuie mutat bucată cu bucată. Clădirile sunt transportate pentru că pământul de sub ele a devenit instabil

Ce se întâmplă când pleacă 10.000 de tineri

Să luăm un exemplu simplificat. Un oraș are 50.000 de locuitori, dintre care 30.000 sunt persoane aflate la vârsta de muncă. Dacă în următorii ani pleacă 5.000-10.000 de oameni, majoritatea tineri, efectul nu se limitează la populația totală.

Firmele găsesc mai greu angajați. Scade numărul clienților magazinelor și restaurantelor. Se nasc mai puțini copii, astfel încât grădinițele și școlile pierd elevi. În același timp, crește ponderea pensionarilor, ceea ce înseamnă o nevoie mai mare de servicii medicale și sociale.

Mai puțini angajați și mai puține afaceri pot însemna și venituri locale mai reduse, tocmai într-un moment în care orașul are nevoie de bani pentru a rămâne atractiv.

Hunedoara arată cât de greu se inversează fenomenul

Hunedoara este un alt exemplu relevant. Municipiul avea peste 60.500 de locuitori la recensământul din 2011, iar documentele locale indicau deja probleme legate de declinul demografic.

Situații similare apar în fostele zone industriale și miniere, unde dispariția marilor angajatori a eliminat unul dintre principalele motive pentru care familiile tinere rămâneau în localitate.

Iar consecința poate apărea chiar și atunci când vine un investitor nou. O fabrică poate găsi teren ieftin și infrastructură disponibilă, dar dacă are nevoie de 500 de angajați, întrebarea devine: de unde îi mai recrutează?

Un fenomen care se poate alimenta singur

Îmbătrânirea populației afectează întreaga Europă, iar Eurostat folosește proiecții demografice tocmai pentru evaluarea efectelor asupra pieței muncii, creșterii economice și finanțelor publice. Proiecțiile nu sunt predicții certe, ci scenarii construite în funcție de fertilitate, mortalitate și migrație.

Pentru orașele românești care pierd populație, miza este însă foarte concretă. Dacă tinerii continuă să plece, problema nu va mai fi doar că sunt mai puțini locuitori, ci că vor exista tot mai puțini oameni care să muncească, să deschidă afaceri, să aibă copii și să susțină economia locală.

De aceea, diferența dintre un oraș care doar se micșorează și unul care intră într-un declin de lungă durată va depinde în mare măsură de capacitatea lui de a păstra sau de a atrage populația activă.