Moștenirea care valorează tot mai mult. Ce trebuie să faci dacă primești teren agricol de la părinți

Un teren agricol primit moștenire de la părinți poate părea, la prima vedere, o proprietate greu de administrat, mai ales pentru românii care locuiesc la oraș sau la sute de kilometri distanță de satul natal. În realitate, pământul poate deveni o sursă constantă de venit, poate fi dat în arendă, exploatat direct sau vândut, însă primul pas nu este găsirea unui cumpărător, ci clarificarea situației juridice și cadastrale.

Primul pas este succesiunea

Dacă terenul figurează încă pe numele părintelui decedat, moștenitorii trebuie să dezbată succesiunea pentru a obține certificatul de moștenitor. În practică, notarul poate solicita certificatul de deces, actele de identitate ale moștenitorilor, certificatele de naștere și de căsătorie care dovedesc legătura de rudenie, actele de proprietate asupra terenului și alte documente fiscale sau administrative, în funcție de situația concretă.

Actul de proprietate poate fi, de exemplu, un titlu de proprietate emis după retrocedare, un contract de vânzare-cumpărare, un certificat de moștenitor mai vechi sau o hotărâre judecătorească.

Un detaliu financiar important este termenul. Potrivit regulilor fiscale aplicabile transmiterii proprietății prin moștenire, dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de doi ani de la deces, nu se datorează impozitul aferent transmiterii prin moștenire; după acest termen, moștenitorii pot datora impozitul de 1% calculat la valoarea masei succesorale imobiliare.

Vezi și:

Cum poţi fi declarat străin de moştenire? Un avocat explică legea din 2026

Exemplu concret: trei frați moștenesc cinci hectare

Să presupunem că trei frați moștenesc de la părinți cinci hectare de teren arabil. Faptul că fiecare știe „din familie” ce bucată îi revine nu este suficient pentru o valorificare fără probleme. Certificatul de moștenitor trebuie să stabilească drepturile succesorale, iar dacă terenul rămâne în coproprietate, cei trei vor avea cote din bun.

De aici apar mai multe variante. Pot păstra terenul împreună și îl pot da în arendă, pot face partaj pentru a împărți proprietatea sau, dacă doresc vânzarea, trebuie să clarifice exact cine și ce drept transmite.

Problemele apar frecvent atunci când hotarele cunoscute de familie nu coincid perfect cu documentele, când suprafața din titlul de proprietate diferă de măsurătorile din teren sau când există mai mulți moștenitori care nu s-au ocupat ani întregi de acte.

Intabularea poate face diferența între un teren vandabil și unul blocat

După succesiune trebuie verificată situația cadastrală și de carte funciară. Dacă imobilul este deja înscris corect, certificatul de moștenitor poate sta la baza înscrierii noului proprietar. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată, prin informațiile publicate de oficiile teritoriale, că pentru intabularea dreptului dobândit prin moștenire sunt relevante cererea, certificatul de moștenitor și dovada achitării tarifului, în situația în care dreptul autorului era deja intabulat.

Dacă terenul nu are cadastru, situația poate necesita documentație realizată de un specialist autorizat, măsurători și clarificarea amplasamentului înainte ca proprietatea să poată fi valorificată în condiții bune.

De exemplu, un român care moștenește două hectare într-o comună din Ialomița, dar descoperă că terenul există doar într-un titlu vechi de proprietate și nu este identificat cadastral, ar trebui să clarifice mai întâi amplasamentul și actele. Altfel, poate găsi un cumpărător interesat și totuși să nu poată finaliza rapid tranzacția.

Arenda poate transforma terenul într-un venit anual

Pentru proprietarul care nu dorește să lucreze pământul, arenda este una dintre cele mai simple variante. Terenul este dat spre exploatare unui fermier sau unei societăți agricole, iar proprietarul primește o contraprestație stabilită prin contract, în bani sau, după caz, în natură.

Exemplu: dacă moștenești patru hectare la 250 de kilometri de domiciliu, cumpărarea utilajelor și deplasările regulate nu au sens economic pentru majoritatea persoanelor. În schimb, terenul poate fi arendat unui fermier local care deja lucrează parcelele din jur.

Înainte de semnare trebuie verificate atent durata contractului, nivelul arendei, data plății, forma plății, cine suportă anumite obligații și în ce condiții încetează înțelegerea. Nu este indicat ca proprietarul să accepte doar o promisiune verbală de tipul „îți dau grâu după recoltă”, fără un contract clar.

Vânzarea nu trebuie făcută înainte să afli ce ai

Cea mai mare greșeală este vânzarea în grabă către primul vecin sau intermediar care oferă bani. Două terenuri de aceeași suprafață pot avea valori foarte diferite. Un hectar compact, cu acces la drum, aflat lângă alte exploatații agricole și într-o zonă cu sol productiv poate fi mult mai atractiv decât mai multe parcele mici și dispersate. Valoarea poate crește și dacă terenul este aproape de o localitate în extindere, de infrastructură nouă sau de zone cu interes investițional.

În plus, vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan este supusă unor reguli speciale, inclusiv procedurilor privind drepturile de preempțiune, astfel că proprietarul nu ar trebui să presupună că poate semna imediat cu orice cumpărător.

Pentru un român care primește teren de la părinți, ordinea corectă este esențială: succesiune, verificarea actelor, cadastru și intabulare unde este necesar, evaluarea pieței și abia apoi alegerea între arendă, exploatare sau vânzare. Un teren lăsat ani întregi „pe numele părinților” poate deveni o problemă, în timp ce aceeași proprietate, cu documentele puse în ordine, poate fi o moștenire care produce venit și își păstrează valoarea în timp.