Un schelet rar de dinozaur s-a vândut cu 47,3 milioane de dolari. De ce contestă cercetătorii licitația

Un schelet rar de Nanotyrannus, un dinozaur carnivor înrudit cu Tyrannosaurus rex, a fost vândut la o licitație organizată la New York pentru 47,3 milioane de dolari. Fosila, botezată „Jodi”, a ajuns astfel pe locul al doilea în clasamentul celor mai scumpi dinozauri vânduți vreodată la licitație, potrivit casei Sotheby’s.

Suma finală a depășit cu mult estimarea inițială, care se situa între 6 și 9 milioane de dolari. Vânzarea a stârnit însă și critici din partea paleontologilor, care avertizează că fosilele importante din punct de vedere științific pot ajunge în colecții private, unde accesul cercetătorilor și al publicului este limitat sau inexistent, scrie The Guardian.

Licitația a durat 12 minute, iar prețul a depășit estimările

Scheletul lui „Jodi” a fost adjudecat marți, 27 octombrie 2026, după o confruntare de 12 minute între șase ofertanți. Aceștia au participat online și prin telefon, iar oferta câștigătoare a fost făcută telefonic, conform unui comunicat Sotheby’s.

Casa de licitații estimase inițial că fosila se va vinde pentru o sumă cuprinsă între 6 și 9 milioane de dolari. Prețul final, de 47,3 milioane de dolari, a transformat exemplarul în al doilea cel mai valoros dinozaur vândut la licitație, potrivit Sotheby’s. Identitatea cumpărătorului nu a fost făcută publică.

Cassandra Hatton, vicepreședintă și directoare la nivel mondial pentru departamentul de științe și istorie naturală al Sotheby’s, a mulțumit echipei implicate în excavarea și conservarea fosilei. Ea a subliniat că descoperirea, cercetarea și pregătirea scheletului au necesitat pasiune și expertiză și a descris rezultatul licitației drept o recunoaștere a muncii depuse.

Nanotyrannus a trăit în urmă cu aproximativ 67 de milioane de ani

Scheletul a fost descoperit în 2019 de Jodi Pierson, pe un teren privat pe care aceasta îl deține în formațiunea Hell Creek, din comitatul Garfield, statul american Montana, în apropierea localității Jordan. Exemplarul măsoară aproximativ 6 metri de la bot până la coadă și are circa 2,9 metri înălțime pe structura de susținere. Este alcătuit din aproximativ 191 de elemente osoase fosilizate.

Potrivit descrierii Sotheby’s, Nanotyrannus era un prădător rapid, specializat, care a trăit în aceeași perioadă cu Tyrannosaurus rex, la sfârșitul Cretacicului, în urmă cu aproximativ 67 de milioane de ani.

Mult timp, unii cercetători au susținut ipoteza că exemplarele atribuite acestui gen ar fi fost, de fapt, tineri de Tyrannosaurus rex. Potrivit casei de licitații, studiile au identificat peste 150 de diferențe morfologice între Nanotyrannus și ruda sa mult mai mare. Dimensiunea scheletului și gradul de dezvoltare a oaselor indică faptul că „Jodi” aparținea unui individ adult.

Exemplarul este deosebit de rar. Sotheby’s afirmă că în literatura științifică sunt cunoscute doar trei schelete substanțiale de Nanotyrannus, iar „Jodi” este primul care a ajuns pe piață după confirmarea genului, în toamna anului 2025.

Paleontologii avertizează că fosilele pot dispărea din circuitul cercetării

Prețul obținut la licitație a atras critici din partea unor specialiști, care consideră că vânzările de fosile pentru milioane de dolari pot afecta accesul comunității științifice la exemplare importante.

Thomas R. Holtz Jr., autor și lector principal în paleontologia vertebratelor la Universitatea din Maryland, a declarat că problema depășește cazul lui „Jodi”. El a atras atenția asupra situației unor muzee care se confruntă cu închiderea sau cu riscul de a-și înceta activitatea din cauza dificultăților financiare.

Potrivit lui Holtz, suma plătită pentru schelet ar fi putut susține activitatea mai multor instituții de cercetare. El a estimat că excavarea, pregătirea și montarea unui schelet de acest tip ar putea costa cel mult aproximativ un milion de dolari, posibil chiar mai puțin. În opinia sa, un muzeu bine finanțat ar putea achiziționa mai multe exemplare valoroase cu banii plătiți pentru un singur schelet de colecție.

Viitorul scheletului depinde de decizia cumpărătorului

Holtz a avertizat că fosilele cu potențial științific pot deveni inaccesibile atunci când intră în proprietate privată. Cercetătorii ar putea pierde ocazia de a măsura oasele, de a preleva probe, de a realiza scanări și de a aplica metode noi de analiză, inclusiv tehnici care încă nu au fost dezvoltate.

Paleontologul a precizat că situația ar fi diferită dacă persoana care a cumpărat scheletul l-ar dona unui muzeu sau unei instituții similare. În acest caz, fosila ar putea fi expusă publicului și ar rămâne disponibilă pentru cercetări viitoare. Dacă ar ajunge însă într-o reședință privată, fără acces pentru specialiști și vizitatori, valoarea sa științifică ar putea rămâne neexploatată.

Linda Ivany, profesoară de paleoecologie evolutivă la Universitatea Syracuse, a exprimat o preocupare similară într-o declarație pentru The New York Times. Ea consideră că fosilele remarcabile ar trebui să rămână accesibile publicului, pentru ca oamenii de știință să le poată studia, iar copiii și vizitatorii muzeelor să descopere istoria vieții pe Pământ.

Criza locurilor de muncă pentru juniori: cine mai formează specialiști dacă AI preia sarcinile de început?