Un mesaj despre refugiații de război, descoperit după peste 3.000 de ani. Arheologii au găsit un nou fragment din cel mai vechi tratat de pace păstrat

Un fragment de lut vechi de peste trei milenii readuce în atenție una dintre cele mai importante înțelegeri diplomatice ale Antichității. Descoperit în ruinele fostei capitale a Imperiului Hitit, în Turcia de astăzi, artefactul face parte din Tratatul de la Kadesh, considerat cel mai vechi tratat de pace cunoscut care s-a păstrat până în prezent. Potrivit informațiilor publicate de Anadolu Agency , noul fragment conține prevederi referitoare la persoanele care fugeau dintr-un regat în altul în timpul conflictelor și la modul în care acestea trebuiau tratate.

Descoperirea a fost anunțată pe 21 septembrie 2026, de Ziua Internațională a Păcii, de ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy. Dincolo de importanța sa arheologică, artefactul oferă o perspectivă asupra relațiilor dintre două dintre cele mai puternice imperii ale lumii antice și arată că probleme precum protecția persoanelor strămutate, respectarea acordurilor și încheierea conflictelor preocupau conducătorii politici încă de acum peste 3.000 de ani.

Ce conține fragmentul descoperit în fosta capitală a Imperiului Hitit

Fragmentul a fost găsit în timpul săpăturilor arheologice desfășurate la Büyükkale, zona în care se aflau citadela și palatul regal din Hattusa, capitala Imperiului Hitit. Mai exact, artefactul a fost descoperit în apropierea unei construcții cunoscute de arheologi drept Clădirea E. Doar una dintre fețele sale s-a păstrat, iar identificarea a fost posibilă după aproximativ un an de examinări științifice.

Cercetătorii au stabilit că fragmentul aparține uneia dintre copiile Tratatului de la Kadesh, încheiat în secolul al XIII-lea î.Hr. între faraonul Ramses al II-lea și regele hitit Hattusili al III-lea. Partea nou descoperită conține pasaje corespunzătoare articolelor 12-20 ale acordului, care reglementau situația persoanelor ce părăseau teritoriul unuia dintre cele două regate și căutau refugiu în celălalt.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Din porțiunile lizibile reiese că documentul făcea referire la oameni care fugeau din Egipt sau din teritoriile hitite, dar și la prevederi privind protejarea locuințelor împotriva distrugerii. Textul este însă incomplet, astfel că nu toate detaliile referitoare la persoanele vizate și la condițiile aplicării acestor prevederi pot fi reconstituite pe baza noului fragment.

Mehmet Nuri Ersoy a subliniat că pasajele referitoare la protejarea locuințelor transmit un mesaj relevant și în prezent. Ministrul turc a prezentat descoperirea drept o dovadă a rolului pe care Anatolia l-a avut în istoria diplomației și a evidențiat preocupările legate de protejarea vieții oamenilor în perioadele de conflict.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Mehmet Nuri Ersoy (@mehmetersoytr)

Vezi și:

Egiptenii antici își sacrificau servitorii pentru ca aceștia să-i slujească pe faraoni și după moarte. Ce arată craniile vechi de 5.000 de ani

Descoperire rară în Europa: tabără militară romană veche de aproape 1.900 de ani, plină cu soldați îngropați în grabă

Povestea Tratatului de la Kadesh, acordul care a încheiat conflictul dintre două imperii

Tratatul de la Kadesh a fost încheiat în jurul anului 1259 î.Hr., într-o perioadă în care Egiptul și Imperiul Hitit reprezentau două dintre marile puteri ale Orientului Apropiat. Cele două regate se confruntaseră pentru controlul unor teritorii strategice din estul Mediteranei, în special asupra unor regiuni din actualul teritoriu al Siriei.

Un moment important al conflictului a fost Bătălia de la Kadesh, purtată în jurul anului 1274 î.Hr. între armata faraonului Ramses al II-lea și forțele hitite conduse de regele Muwatalli al II-lea. Deși Ramses a prezentat confruntarea drept o mare victorie egipteană, rezultatul militar este considerat de istorici neconcludent, iar controlul asupra teritoriilor disputate nu a fost rezolvat definitiv prin această bătălie.

Aproximativ 15 ani mai târziu, Ramses al II-lea și Hattusili al III-lea au încheiat acordul de pace care avea să devină unul dintre cele mai importante documente diplomatice ale Antichității. Tratatul stabilea relații de pace și prietenie între cele două imperii, prevedea obligații de neagresiune și sprijin reciproc și reglementa returnarea anumitor persoane care treceau dintr-un regat în altul.

Noul fragment atrage atenția asupra dimensiunii umane a acordului, însă prevederile antice nu trebuie confundate cu dreptul modern al refugiaților. Tratatul reflecta interesele politice și dinastice ale celor două monarhii, iar dispozițiile sale privind fugarii includeau și obligații de returnare. Descoperirea este importantă tocmai pentru că permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine cum erau reglementate aceste situații în urmă cu peste trei milenii.

Ramses al II-lea a rămas una dintre cele mai cunoscute figuri ale Egiptului antic, datorită domniei sale îndelungate, campaniilor militare și monumentelor impresionante construite în timpul vieții. Despre istoria sa și despre o altă descoperire arheologică importantă poți citi în articolul Playtech despre sarcofagul faraonului Ramses al II-lea.

Cum a supraviețuit tratatul timp de peste trei milenii și ce speră să mai descopere arheologii

Tratatul de la Kadesh este cunoscut datorită mai multor copii realizate în Antichitate. Versiunea egipteană a fost gravată în hieroglife pe pereții unor temple din Teba, în timp ce versiunea redactată în limba akkadiană, folosind scrierea cuneiformă, a fost păstrată pe tăblițe de lut în capitala hitită Hattusa.

Primele fragmente ale versiunii hitite au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice desfășurate între 1906 și 1912. De atunci, cercetătorii au continuat să identifice și să analizeze bucăți din document, încercând să reconstituie textul original al acordului. Fragmentele descoperite anterior se află astăzi în colecțiile unor instituții importante, printre care Muzeele Arheologice din Istanbul, Muzeul Civilizațiilor Anatoliene din Ankara, Muzeul Orientului Apropiat din Berlin și Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg.

Scrierea cuneiformă, utilizată pe tăblițele hitite, este unul dintre cele mai vechi sisteme de scriere din lume. Deși a fost dezvoltată inițial în Mesopotamia, aceasta a fost adoptată de mai multe civilizații și folosită timp de milenii pentru documente administrative, texte religioase și corespondență diplomatică. În prezent, inteligența artificială îi ajută pe arheologi să traducă scrieri cuneiforme, facilitând analiza unor documente care au rămas nedescifrate timp îndelungat.

Orașul Hattusa, situat în apropierea localității Boğazkale, în provincia turcă Çorum, reprezintă unul dintre cele mai importante situri arheologice ale Anatoliei. Fosta capitală hitită este inclusă din 1986 în Patrimoniul Mondial UNESCO, datorită vestigiilor sale impresionante, care includ fortificații, temple, reședințe regale și monumente sculptate.

Descoperirea noului fragment ar putea contribui la completarea copiilor Tratatului de la Kadesh și la înțelegerea mai precisă a obligațiilor asumate de cele două imperii. Săpăturile arheologice continuă în zona Büyükkale, unde specialiștii speră să găsească și alte fragmente lipsă ale documentului.

Dincolo de informațiile istorice, noua descoperire arată că relațiile diplomatice ale lumii antice erau mult mai complexe decât simplele înțelegeri de încetare a ostilităților. Reglementarea situației persoanelor care traversau granițele pentru a scăpa de conflicte făcea parte din negocierile dintre marile puteri încă de acum peste 3.000 de ani, iar un fragment de lut păstrat până în prezent oferă cercetătorilor noi indicii despre aceste practici.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027