Un cifru vechi de 217 ani a fost spart în doar câteva ore. AI-ul a descifrat o scrisoare militară din epoca lui Napoleon
O scrisoare militară redactată în 1809, în timpul campaniilor lui Napoleon Bonaparte, a rămas inaccesibilă cercetătorilor timp de 217 ani. Documentul conținea informații despre pozițiile trupelor franceze și ale aliaților, iar mesajul fusese protejat printr-un cifru conceput pentru comunicări militare. Recent, un experiment cu GPT-6 Astra a reușit să reconstruiască mesajul în aproximativ șase ore.
Performanța este cu atât mai interesantă cu cât inteligența artificială nu a primit o arhivă digitalizată sau o transcriere modernă a documentului. Punctul de pornire a fost o singură imagine disponibilă public, obținută dintr-o scanare veche și de rezoluție redusă.
Scrisoarea fusese redactată de Eugène de Beauharnais, fiul vitreg al lui Napoleon și vicerege al Italiei. Destinatarul era Auguste de Marmont, mareșal francez și unul dintre comandanții armatei lui Napoleon. La momentul trimiterii mesajului, Marmont se afla pe țărmul estic al Mării Adriatice, separat de alte unități franceze, scrie Live Science.
Un mesaj ascuns în 155 de simboluri
Pentru a proteja informațiile despre armată, textul nu fusese scris într-o formă care să poată fi citită direct de o persoană care ar fi interceptat scrisoarea. Cele aproximativ 1.300 de semne din document folosesc 155 de simboluri diferite.
Cifrul era de tip homofonic. Acest sistem permite ca aceeași literă să fie reprezentată prin simboluri diferite, în special atunci când anumite litere apar foarte des într-un text. Pentru un cercetător care încearcă să identifice tiparele statistice ale unui mesaj necunoscut, o asemenea metodă poate face analiza mult mai dificilă.
Imaginea folosită în experiment nu provenea direct din arhivele lui Napoleon. Documentul fusese reprodus într-o publicație a armatei franceze în 1969, iar scanarea disponibilă în prezent oferea o imagine relativ slabă a originalului.
Carter Church, inginer în inteligență artificială la compania de securitate cibernetică SentinelOne, a încercat să rezolve problema cu GPT-6 Astra. Modelul a primit imaginea și o singură instrucțiune, iar procesul de descifrare s-a încheiat după aproximativ șase ore.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/10/scrisoare-napoleon-bonaparte.jpg)
Scrisoarea descifrată de inteligența artificială
Un tabel vechi a oferit cheia pentru restul mesajului
Unul dintre momentele importante ale procesului a apărut atunci când modelul a identificat o sursă istorică ce putea fi corelată cu simbolurile din scrisoare. Este vorba despre un tabel realizat de istoricul criptologiei Daniel Tant, în care erau explicate 33 de simboluri aparținând unui sistem vechi de codificare.
Simbolurile respective s-au regăsit în documentul trimis lui Marmont. Odată stabilită această corespondență, informația a putut fi folosită pentru analiza celorlalte semne și pentru reconstruirea textului.
Metoda este relevantă deoarece arată că descifrarea nu s-a bazat doar pe recunoașterea vizuală a caracterelor. Modelul a trebuit să lege imaginea documentului de informații istorice deja disponibile și să folosească acele date pentru a identifica structura cifrului.
Rezolvarea nu înseamnă însă că sistemul conceput în epoca lui Napoleon era imposibil de spart prin metode clasice. Carter Church a precizat că un criptograf experimentat ar fi putut ajunge la aceeași soluție. Diferența ar fi constat în timpul necesar și în numărul de specialiști implicați în analiză.
Ce voia Napoleon să transmită prin scrisoare
Mesajul descifrat avea un caracter strict militar. Eugène de Beauharnais îi transmitea lui Marmont informații despre pozițiile trupelor franceze și ale forțelor aliate, precum și despre comandanții acestora.
Scrisoarea conținea și o indicație referitoare la deplasarea lui Marmont. Acesta era îndemnat să nu se lase intimidat de forțele pe care le-ar fi putut întâlni după primirea ordinului de deplasare.
Pentru istorici, conținutul nu a reprezentat însă o surpriză totală. Exista deja o altă piesă importantă din corespondența perioadei. Napoleon îi transmisese lui Eugène informațiile care trebuiau comunicate mai departe lui Marmont, astfel că cercetătorii aveau o idee destul de precisă despre ceea ce ar fi trebuit să apară în scrisoarea codificată.
Această corespondență a devenit esențială și pentru verificarea rezultatului obținut de AI. Textul reconstruit putea fi comparat cu informațiile istorice deja cunoscute, oferind o modalitate de a verifica dacă descifrarea era corectă.
Documentele pe care AI le-ar putea readuce la lumină
Experimentul are o miză mai mare decât rezolvarea unui singur cifru napoleonian. Arhivele istorice conțin numeroase mesaje codificate al căror conținut rămâne necunoscut, iar unele dintre ele au fost analizate de cercetători timp de generații fără un rezultat definitiv.
Inteligența artificială ar putea accelera astfel de investigații prin combinarea analizei imaginilor cu informații provenite din cercetări istorice, tabele de coduri și alte documente. În cazul scrisorii din 1809, această combinație a permis identificarea unor simboluri cunoscute și extinderea corespondenței asupra restului textului.
Specialiștii au ajuns să compare potențialul unei asemenea metode cu rolul Pietrei din Rosetta în descifrarea hieroglifelor egiptene. Comparația se referă la posibilitatea ca o informație aparent fragmentară să ofere punctul de plecare pentru înțelegerea unor documente care au rămas inaccesibile.
Rezultatul obținut de GPT-6 Astra a fost verificat ulterior de Satoshi Tomokiyo, criptograf și administrator al unui site dedicat cifrurilor istorice nerezolvate. Scrisoarea din 1809 figurează acum printre documentele al căror sistem de codificare a fost rezolvat.
Pentru cercetarea istorică, următorul pas ar putea fi aplicarea aceleiași metode unor documente pentru care nu există deja o corespondență cunoscută. Acolo, AI nu ar mai avea avantajul unei surse istorice care să indice în linii mari conținutul mesajului, iar capacitatea de a verifica independent rezultatul ar deveni mult mai importantă.