Ucraina schimbă regulile războiului cu Rusia și atacă inteligența artificială. Cel mai mare centru de date al lui Putin, lovit de drone

Războiul dintre Rusia și Ucraina intră într-o etapă în care infrastructura tehnologică devine o țintă la fel de importantă precum rafinăriile, centralele electrice sau depozitele de armament. Dronele ucrainene au lovit miercuri, 14 octombrie 2026, cel mai mare centru de date din Rusia, o instalație deținută de gigantul bancar și tehnologic Sberbank, în care Moscova plănuiește să găzduiască unul dintre cele mai ambițioase proiecte de supercomputing ale țării. Atacul vine după alte trei lovituri asupra unor centre de date ale Yandex, compania care dezvoltă unul dintre principalele modele rusești de inteligență artificială, și ridică întrebări serioase despre capacitatea Kremlinului de a-și proteja infrastructura digitală.

Informațiile publicate de Reuters arată că atacul asupra centrului din Balakovo, regiunea Saratov, a fost confirmat chiar de conducerea Sberbank, deși instituția susține că serviciile sale funcționează în continuare fără întreruperi. Miza depășește însă activitatea unei bănci, deoarece Rusia încearcă să reducă decalajul tehnologic față de Statele Unite și China, în condițiile în care sancțiunile occidentale îi limitează deja accesul la procesoarele avansate necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Dacă echipamentele specializate sunt afectate, înlocuirea lor poate deveni considerabil mai dificilă decât repararea unei clădiri sau reconectarea unor servere obișnuite.

Ucraina a lovit cel mai mare centru de date din Rusia. Supercomputerul planificat pentru 2027, sub semnul întrebării

Centrul de date din Balakovo aparține Sberbank, cea mai mare bancă a Rusiei și unul dintre principalii dezvoltatori locali de tehnologie. Instalația se întinde pe aproximativ 55.000 de metri pătrați și se află în apropierea centralei nucleare Balakovo și a hidrocentralei Saratov, două obiective energetice care contribuie la alimentarea infrastructurii din regiune. Conform informațiilor publicate anterior de agenția rusă RIA Novosti, aici urmează să fie instalat cel mai puternic supercomputer al țării, programat să devină operațional în 2027.

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreședinte al Sberbank, a confirmat că instalația a fost atacată, precizând însă că sistemele și serviciile companiei continuă să funcționeze normal. Nu există deocamdată informații verificate despre amploarea pagubelor produse echipamentelor IT și nici dovezi că viitorul supercomputer ar fi fost deja instalat și afectat. Autoritățile nu au raportat avarii la centrala nucleară sau la hidrocentrala din apropiere.

Importanța obiectivului rezultă din rolul pe care supercomputerele îl joacă în dezvoltarea inteligenței artificiale moderne. Antrenarea unor modele lingvistice avansate presupune utilizarea simultană a mii de procesoare grafice, interconectate prin rețele de mare viteză și susținute de instalații de răcire și alimentare electrică foarte puternice. Distrugerea sau scoaterea din funcțiune a unei asemenea infrastructuri poate afecta proiecte tehnologice întregi, nu doar disponibilitatea temporară a unor servicii online.

Pentru Rusia, care încearcă să construiască alternative interne la ChatGPT și la celelalte platforme occidentale, asemenea instalații reprezintă investiții strategice. Sberbank dezvoltă modelul GigaChat, în timp ce rivalul Yandex este responsabil pentru YandexGPT, cele două companii împărțindu-și o mare parte din piața internă a inteligenței artificiale. Un eventual recul al capacităților lor de calcul ar putea influența ritmul dezvoltării unor tehnologii considerate importante pentru economia și securitatea națională a Rusiei.

Rusia riscă să piardă accesul la supercomputerele Nvidia. Sancțiunile complică înlocuirea echipamentelor

Lovitura asupra centrului Sberbank nu este un incident izolat. În ultima săptămână, dronele au atacat trei centre de date ale Yandex, inclusiv instalații care găzduiesc supercomputere utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială. Atacul din 8 octombrie asupra centrului din Sasovo a provocat un incendiu și suspendarea activității instalației, compania recunoscând ulterior că nu poate determina deocamdată dacă toate echipamentele vor putea fi recuperate. Alte atacuri au vizat infrastructura Yandex din regiunile Kaluga și Vladimir.

Vezi și:

Anthropic avertizează: Modelele AI mici ar putea forma singure botneturi pe televizoare, cuptoare și alte gadgeturi. Ar fi greu de oprit

Poliția germană a confiscat un robot după un incident șocant cu o adolescentă. Cum a ajuns tehnologia să fie folosită pentru hărțuire sexuală

Yandex operează trei supercomputere importante, iar instalațiile vizate de atacuri găzduiesc infrastructura asociată acestora. Cel mai performant sistem al companiei, Chervonenkis, ocupa locul 101 în clasamentul internațional TOP500, în timp ce supercomputerul Christofari Neo al Sberbank se situa pe poziția 167. Aceste poziții arată că Rusia dispune de capacități de calcul semnificative, dar și că există un decalaj considerabil față de infrastructura de ultimă generație folosită în Statele Unite și China.

O parte importantă a acestor sisteme funcționează cu procesoare grafice Nvidia A100, lansate în 2020 și depășite între timp de generații mai performante. Problema Rusiei nu este doar că utilizează hardware mai vechi, ci și faptul că sancțiunile occidentale îngreunează achiziționarea unor componente de schimb și a acceleratoarelor moderne necesare dezvoltării de noi modele AI. Chiar și atunci când echipamentele pot fi procurate prin intermediari, costurile sunt ridicate, iar lanțurile de aprovizionare sunt complicate.

German Gref, directorul general al Sberbank, recunoștea la sfârșitul lunii septembrie că dificultățile în achiziționarea procesoarelor grafice moderne reprezintă principalul motiv pentru care Rusia rămâne în urma liderilor mondiali din inteligența artificială. Potrivit estimărilor companiei, decalajul tehnologic ajunge până la nouă luni, o diferență importantă într-un domeniu în care modelele și infrastructura evoluează foarte rapid.

Sberbank încearcă inclusiv să identifice alternative chinezești la acceleratoarele americane, însă problema nu se rezumă la performanța fizică a procesoarelor. Ecosistemul software CUDA, dezvoltat de Nvidia, reprezintă unul dintre standardele industriei AI, iar migrarea aplicațiilor către arhitecturi diferite presupune timp, adaptări și costuri suplimentare. Tocmai de aceea, distrugerea unor procesoare Nvidia deja instalate poate avea consecințe disproporționat de mari pentru companiile rusești.

Expertul IT Mihail Klimarev a explicat pentru Reuters că echipamentele pot fi în continuare importate indirect, dar procesul presupune negocieri dificile cu furnizori care trebuie să accepte riscurile asociate sancțiunilor. În aceste condiții, eventualele pagube produse supercomputerelor pot întârzia proiectele rusești de inteligență artificială pentru perioade greu de anticipat.

Putin discută securitatea digitală, iar Rusia ia în calcul mutarea centrelor de date în subteran

Seria de atacuri asupra infrastructurii tehnologice a Rusiei a coincis cu o reuniune neanunțată anterior, convocată miercuri de Vladimir Putin pentru discutarea problemelor de securitate informațională. La întâlnire a participat inclusiv German Gref, directorul Sberbank, alături de alți oficiali de rang înalt. Kremlinul a insistat însă că reuniunea nu are legătură directă cu atacurile asupra centrelor de date, prezentând-o drept o discuție despre provocările generale de securitate cu care se confruntă țara.

Între timp, Ministerul Dezvoltării Digitale din Rusia a început discuții cu reprezentanții armatei pentru identificarea unor soluții de protejare a infrastructurii IT. Una dintre propunerile vehiculate este mutarea centrelor de date în subteran, astfel încât echipamentele să fie mai puțin vulnerabile în fața dronelor. Valeri Ermakov, director general adjunct al Rostelecom, companie controlată de stat și unul dintre marii operatori de infrastructură digitală, a vorbit despre necesitatea construirii unor adevărate seifuri pentru date, proiectate să reziste inclusiv unor scenarii extreme.

O asemenea soluție presupune însă investiții considerabile. Centrele de date destinate inteligenței artificiale au nevoie de cantități uriașe de energie, sisteme complexe de răcire, conexiuni de mare viteză și condiții stricte de securitate fizică. Mutarea acestor instalații sub pământ sau construirea unora noi, fortificate, poate necesita ani de planificare și execuție, în special atunci când accesul la echipamentele occidentale este deja restricționat.

De cealaltă parte, Ucraina susține că atacurile asupra infrastructurii digitale rusești reprezintă un răspuns la loviturile Moscovei împotriva propriilor centre de date și rețele de telecomunicații. Cele două țări și-au extins treptat operațiunile dincolo de obiectivele militare tradiționale, vizând instalații energetice, rafinării, porturi, depozite și infrastructuri economice importante. Centrele de date devin astfel o nouă categorie de obiective vulnerabile în cadrul acestui conflict, tocmai pentru că susțin funcționarea unor servicii esențiale și dezvoltarea tehnologiilor strategice.

În acest context, atacurile asupra Sberbank și Yandex evidențiază o vulnerabilitate importantă a ambițiilor tehnologice ale Rusiei. Kremlinul poate investi în dezvoltarea unor modele proprii de inteligență artificială, poate finanța supercomputere și poate căuta alternative la tehnologiile americane, dar toate aceste proiecte depind de infrastructuri fizice care pot fi afectate de atacuri militare.

Deocamdată, nu există dovezi publice că dronele ucrainene au distrus supercomputerele Rusiei sau că atacul asupra centrului Sberbank a întârziat efectiv proiectul programat pentru 2027. Totuși, faptul că instalațiile care găzduiesc sau urmează să găzduiască asemenea echipamente au devenit ținte schimbă calculele privind protejarea infrastructurii digitale. Într-o economie în care puterea de calcul poate determina competitivitatea tehnologică a unei țări, securitatea centrelor de date începe să conteze la fel de mult ca accesul la cipurile necesare funcționării lor.

Profesorul dă un test surpriză întregii clase pentru că elevii au făcut gălăgie. Poate evaluarea fi folosită ca pedeapsă?