Transferul pensiei din Italia în România. Cum se calculează anii lucrați in străinătate
Italia rămâne, de două decenii, una dintre principalele destinații de muncă pentru români. Peste un milion de persoane au lucrat sau lucrează acolo, iar aproximativ 600.000 de contracte de muncă active aparțin cetățenilor români. Pe măsură ce o parte dintre acești oameni se apropie de vârsta pensionării, apare o întrebare importantă: ce se întâmplă cu contribuțiile și cum pot primi pensia atunci când revin în România?
Cum se calculează anii lucrați în Italia
Deși procedura pare complicată, regulile sunt relativ clare și se bazează pe legislația europeană. România și Italia aplică mecanismele de coordonare a sistemelor de securitate socială stabilite de Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Principiul fundamental este că perioadele de muncă realizate în cele două state se cumulează pentru a stabili dreptul la pensie.
Sistemul funcționează pe baza totalizării perioadelor de asigurare. Practic, dacă o persoană a muncit în mai multe state UE, niciun an de contribuție nu se pierde. De exemplu, cineva care a lucrat 10 ani în România și 7 ani în Italia nu ar îndeplini singur condiția minimă de pensionare în România (15 ani). Însă, după adunarea perioadelor, stagiul total devine 17 ani, iar dreptul la pensie apare.
Fiecare stat plătește însă doar partea care îi revine. Statul român va calcula pensia pentru cei 10 ani lucrați pe teritoriul său, iar Italia va plăti proporțional pentru cei 7 ani. Acest mecanism poartă denumirea de pro rata temporis. În paralel, prestațiile pot fi „exportate”, adică pensia poate fi încasată indiferent de țara în care locuiește beneficiarul.
Schimbul de informații între instituții se face prin platforma electronică EESSI, care a înlocuit corespondența pe hârtie și a redus semnificativ timpul de procesare. În 2024, cererile de transfer al pensiei au crescut cu aproximativ 18% față de anul anterior, semn că tot mai mulți români revin acasă după ani de muncă în diaspora.
Condițiile pentru pensia italiană
Pentru a primi o pensie separată din Italia trebuie îndeplinite cerințele legislației italiene: vârsta standard este 67 de ani, iar stagiul minim este de 20 de ani. Dacă o persoană nu atinge acest prag, anii lucrați nu se pierd, ci vor conta la calculul pensiei din România.
Există și situații speciale. Pentru cei care au început să contribuie după 1 ianuarie 1996, pensia calculată trebuie să depășească aproximativ 530 de euro pe lună. Dacă nu este atins acest nivel, persoana fie continuă activitatea până la 71 de ani, fie acumulează stagiu suplimentar. Cei care au contribuții anterioare anului 1996 pot primi pensia minimă italiană, în jur de 614 euro, la 67 de ani și 20 de ani de muncă.
Italia oferă și variante de pensionare anticipată, cum ar fi „Quota 103” (62 ani și 41 ani contribuții) sau pensionarea anticipată clasică, bazată exclusiv pe vechime: 42 ani și 10 luni pentru bărbați și 41 ani și 10 luni pentru femei.
Actele necesare și depunerea dosarului
Pentru deschiderea dosarului sunt cerute, în general:
- carnetul de muncă din România,
- adeverințe de vechime de la angajatori,
- documente privind condiții speciale de muncă,
- diplome de studii (dacă influențează stagiul),
- livret militar, unde este cazul.
Mulți români apelează la un „patronato” italian — organizații care oferă gratuit asistență administrativă și colaborează direct cu INPS și Casa de Pensii din România pentru verificarea perioadelor lucrate.
Cum se face transferul pensiei în România
Pensionarii pot primi pensia direct într-un cont bancar din România. Procedura este relativ simplă: se deschide un cont bancar, se obține documentul cu IBAN-ul, se completează declarația de transfer de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice și se depun actele la Casa Teritorială de Pensii — personal, prin mandatar sau prin poștă.
Din 2008, plata internațională este realizată prin Citibank Europe plc., sucursala România. Sumele pot fi virate în euro sau lei, iar comisioanele bancare sunt mici comparativ cu deplasările repetate între România și Italia.
În esență, sistemul european garantează că munca depusă în străinătate nu se pierde. Indiferent câte țări a schimbat un român de-a lungul vieții profesionale, fiecare contribuție rămâne valabilă, iar pensia va veni din toate statele în care a lucrat.