Telegram devine noul teren fertil pentru fraude. Ce arată raportul Revolut despre escrocheriile care se mută din social media în mesageria privată

Fraudele online nu mai circulă doar prin reclamele agresive de pe rețelele sociale sau prin site-uri obscure. Tot mai des, ele ajung direct în conversațiile private, în grupuri închise sau în mesaje care par venite din surse credibile. Tocmai această mutare discretă a escrocheriilor din spațiul public către aplicațiile de mesagerie este una dintre cele mai importante concluzii din noul Raport privind securitatea consumatorilor și criminalitatea financiară publicat de Revolut pentru anul 2025. Datele prezentate de companie arată o schimbare clară de strategie în rândul infractorilor digitali, iar Telegram apare drept platforma cu cea mai rapidă creștere în privința fraudelor raportate.

Raportul vine într-un moment în care utilizatorii sunt tot mai expuși unor tentative de înșelăciune sofisticate, adaptate la obiceiurile lor digitale. Dacă în trecut pericolul era asociat mai ales cu e-mailurile suspecte sau cu apelurile false, acum riscul este prezent în aplicațiile folosite zilnic pentru comunicare, cumpărături sau găsirea unui loc de muncă. Potrivit datelor Revolut, fraudele de tip APP, adică acele plăți autorizate de utilizator sub influența unei manipulări, au avut o dinamică puternică în 2025, iar o parte tot mai mare dintre ele își are originea în platforme care oferă discreție și un grad ridicat de criptare.

Bucureștiul apare și el în acest tablou mai larg al criminalității financiare digitale, pentru că datele dedicate României arată că fenomenul este cât se poate de real la nivel local. Nu vorbim doar despre o tendință globală abstractă, ci despre un tip de pericol care îi afectează direct și pe utilizatorii români. În plus, raportul sugerează că metodele clasice de protecție nu mai sunt suficiente dacă platformele pe care circulă fraudele nu își asumă un rol activ în limitarea conținutului periculos și în colaborarea cu actorii financiari și autoritățile.

Telegram urcă rapid în topul surselor de scam

Cea mai puternică observație din raportul Revolut este legată de ascensiunea Telegram. La nivel global, numărul fraudelor raportate care provin din această aplicație a crescut cu 233% față de 2024, ceea ce o transformă în sursa cu cea mai rapidă expansiune pentru astfel de înșelătorii. Mai exact, Telegram reprezintă acum 21% dintre escrocheriile raportate către Revolut, o pondere semnificativă pentru o platformă care, până nu demult, nu era plasată în centrul discuțiilor despre fraude digitale.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Explicația este relativ simplă. Aplicațiile de mesagerie privată oferă un mediu ideal pentru escroci, tocmai pentru că interacțiunile de acolo par mai personale, mai sigure și mai puțin expuse verificării publice. Utilizatorul este mai puțin suspicios atunci când primește o propunere într-un grup sau într-o conversație directă decât atunci când vede o reclamă evident agresivă pe o platformă socială clasică. În plus, accentul pus de aceste aplicații pe confidențialitate și criptare poate crea falsa impresie că tot ce circulă acolo este automat mai sigur.

Raportul Revolut atrage atenția și asupra faptului că 58% din totalul fraudelor legate de locuri de muncă la nivel global au provenit de pe Telegram. Acest detaliu este extrem de important, fiindcă arată că platforma nu este utilizată doar pentru scam-uri punctuale, ci și pentru scheme mai elaborate, în care victima este atrasă gradual, convinsă să creadă într-o oportunitate legitimă și apoi determinată să facă plăți sau să ofere date sensibile. În multe cazuri, astfel de fraude sunt construite cu răbdare, imitând limbajul recrutării reale, al investițiilor sau al ofertelor comerciale convingătoare.

Pe de altă parte, Meta rămâne actorul dominant în peisajul fraudelor online, la nivel global. Platformele companiei cumulează 44% dintre toate escrocheriile raportate către Revolut în 2025, iar această poziție se menține pentru al patrulea raport consecutiv. Asta înseamnă că, deși Telegram crește cel mai repede, rețelele sociale tradiționale nu au dispărut deloc din ecuație. Ele continuă să fie canale majore pentru conținut înșelător, reclame false și tentative de manipulare care duc utilizatorii spre tranzacții frauduloase.

Vezi și:

Twitch se schimbă pentru generația TikTok. Creatorii vor putea transmite simultan pe verticală și orizontală

TikTok, Facebook, YouTube și alte rețele sociale plătesc milioane după acuzații legate de dependența copiilor

Cum arată situația din România și ce tip de fraudă domină

Datele pentru România confirmă aceeași tendință de diversificare a surselor de fraudă, dar și o particularitate locală importantă. Potrivit raportului, 20% dintre escrocheriile raportate în 2025 au provenit de pe Facebook, iar Telegram s-a clasat imediat după, cu 19%. Cu alte cuvinte, diferența dintre cele două platforme este foarte mică, ceea ce arată că aplicația de mesagerie a devenit deja un canal major și în România, nu doar pe piețele externe.

Tot la nivel local, toate platformele Meta cumulează aproape jumătate din totalul escrocheriilor provenite de pe rețelele sociale. Este un indicator relevant pentru amploarea fenomenului, mai ales într-o piață în care Facebook și Instagram rămân printre cele mai utilizate aplicații. Utilizatorii români sunt, așadar, expuși atât la fraudele clasice, răspândite prin postări, pagini și reclame, cât și la cele mutate în spații mai greu de monitorizat, precum grupurile sau canalele de pe Telegram.

În ceea ce privește tipologia înșelătoriilor, scam-urile de cumpărături domină clar. La nivel global, ele reprezintă 57% dintre escrocheriile raportate în 2025, iar în România ponderea este chiar mai mare, ajungând la 60% din totalul cazurilor raportate. Vorbim despre acele situații în care utilizatorii sunt convinși să plătească pentru produse inexistente, contrafăcute sau care nu mai ajung niciodată la destinație. Acest tip de fraudă rămâne atât de răspândit tocmai pentru că se bazează pe impulsuri obișnuite: oferte limitate, reduceri aparent spectaculoase și sentimentul că ai găsit rapid un chilipir.

Pe locul al doilea, în România, se află fraudele legate de locurile de muncă, cu 15% din total. Acestea sunt urmate de escrocheriile legate de investiții, care reprezintă 7%. Chiar dacă ponderea lor este mai mică decât în cazul scam-urilor de cumpărături, pericolul rămâne ridicat, fiindcă astfel de scheme pot produce pierderi semnificative și pot afecta victimele pe termen lung. La nivel global, fraudele legate de locuri de muncă au crescut de aproximativ trei ori față de anul anterior și au ajuns la 22% din totalul cazurilor.

De ce cere Revolut mai multă responsabilitate din partea platformelor

Una dintre ideile centrale ale raportului este că băncile și instituțiile financiare nu pot combate singure acest fenomen. Revolut susține că ecosistemul digital este vulnerabil atât timp cât platformele online și aplicațiile de mesagerie nu participă activ la prevenirea și limitarea fraudelor. Compania salută noile reguli antifraudă ale Uniunii Europene și strategia de combatere a fraudei în domeniul plăților, dar insistă și asupra unei responsabilități mai clare din partea platformelor care găzduiesc sau distribuie astfel de conținut.

Mesajul este întărit și de concluziile unei cercetări Juniper Research, citate în comunicat, potrivit cărora platformele de socializare ar fi generat aproximativ 4,4 miliarde de euro din reclame frauduloase adresate utilizatorilor europeni doar în 2025. În acest context, discuția nu mai este doar despre vigilența utilizatorului, ci și despre modelul economic care poate permite circulația unor mesaje periculoase atâta timp cât ele aduc venituri.

Revolut afirmă că aproape o treime din forța sa totală de muncă este implicată în prevenirea criminalității financiare și spune că, în ultimele șase luni, a lansat patru inițiative noi pentru combaterea amenințărilor tot mai sofisticate. Printre ele se numără un chatbot bazat pe inteligență artificială, care oferă avertismente personalizate înainte ca o tranzacție frauduloasă să aibă loc, un „Mod Stradă” pentru aplicarea unor protecții suplimentare în afara locațiilor de încredere, un banner de identificare a apelurilor frauduloase în aplicație și organizarea unui summit dedicat luptei împotriva criminalității financiare.

Concluzia raportului este clară: fraudele online nu doar că nu se reduc, ci devin mai mobile, mai convingătoare și mai adaptate la noile obiceiuri digitale. Telegram este cel mai vizibil exemplu al acestei mutații, dar nu este singurul. Pentru utilizatori, asta înseamnă că pericolul poate veni dintr-un anunț aparent banal, dintr-un mesaj privat sau dintr-o ofertă care pare prea bună ca să fie ratată. Pentru industrie și autorități, înseamnă că lupta împotriva scam-urilor nu mai poate fi dusă izolat. Atât timp cât platformele, serviciile financiare și reglementatorii nu lucrează împreună, escrocii vor continua să se miște mai repede decât sistemele construite să îi oprească.

Hummerul electric mai mic pe care GM nu vrea încă să-l producă: rival de Bronco și Wrangler, dar cu drone pentru off-road