Tehnologia care ar putea schimba modul în care românii își încălzesc casele. 78% ar investi dacă ar primi sprijin financiar, arată un sondaj Ariston
Într-o perioadă în care costurile cu energia continuă să reprezinte o preocupare importantă pentru proprietarii de locuințe, tot mai mulți români încep să ia în calcul alternative la sistemele convenționale de încălzire. Pompele de căldură, o tehnologie care valorifică energia termică disponibilă în mediul înconjurător, câștigă teren în preferințele consumatorilor, însă prețul achiziției și instalării rămâne un obstacol important în calea adoptării pe scară largă.
Un sondaj realizat de iVox Research pentru Ariston România arată că 78% dintre respondenți ar lua în calcul investiția într-un sistem de încălzire sau răcire bazat pe această tehnologie dacă ar beneficia de un sprijin financiar semnificativ, precum o subvenție sau o schemă de finanțare. Rezultatele cercetării din 2026 sugerează că interesul pentru eficiența energetică există, dar transformarea acestuia într-o investiție concretă depinde în mare măsură de accesibilitatea financiară.
Aproape jumătate dintre români iau în calcul o pompă de căldură sau un sistem hibrid
Potrivit studiului, dacă ar trebui să își înlocuiască sistemul actual de încălzire în următorii doi-trei ani, 22% dintre respondenți ar lua în calcul instalarea unei pompe de căldură, în timp ce alți 27% ar opta pentru un sistem hibrid, care combină o centrală termică și o pompă de căldură. Cumulat, 49% dintre participanți ar lua în considerare una dintre aceste două soluții, comparativ cu 21% care ar prefera o centrală termică. Rezultatele indică un interes tot mai mare pentru tehnologiile alternative, fără să însemne însă că aproape jumătate dintre gospodăriile din România au decis deja să facă o asemenea investiție.
Principalul avantaj al pompelor de căldură este că acestea transferă energia termică din aer, sol sau apă către interiorul locuinței, utilizând electricitate pentru funcționare. În condiții favorabile, sistemul poate furniza de câteva ori mai multă energie termică decât energia electrică pe care o consumă. Totuși, economia efectivă depinde de izolația clădirii, temperaturile exterioare, tipul instalației de încălzire și tariful energiei electrice. În cazul sistemelor hibride, pompa de căldură și centrala pot funcționa complementar, în funcție de necesarul termic și de condițiile de utilizare.
Cătălin Drăgulescu, CEO Ariston România, consideră că rezultatele confirmă o schimbare în comportamentul consumatorilor, care încep să analizeze concret alternativele disponibile, nu doar să se informeze despre ele. Potrivit acestuia, costul inițial rămâne principala barieră, iar programele de sprijin financiar ar putea contribui la accelerarea adoptării tehnologiei.
Prețul instalării rămâne cel mai mare obstacol pentru români
Deși interesul pentru pompele de căldură este ridicat, 36% dintre participanții la sondaj identifică investiția inițială drept principalul motiv de reticență. Mai mult, atunci când sunt întrebați ce informații ar avea nevoie să cunoască înainte de a lua o decizie, 33% indică prețul echipamentului și al instalării, 21% vor să știe cât ar putea economisi la facturile lunare, iar 13% sunt interesați de perioada necesară pentru recuperarea investiției. Împreună, aceste preocupări financiare reprezintă 67% dintre răspunsurile la întrebarea respectivă.
Tocmai aici ar putea interveni programele de subvenționare. Procentul de 78% dintre respondenții care ar lua în calcul investiția în prezența unui sprijin financiar substanțial arată că disponibilitatea de a adopta tehnologia este influențată puternic de costuri. Interesant este că și într-un studiu iVox din 2023, 76% dintre participanți considerau că statul ar trebui să ofere subvenții pentru achiziționarea pompelor de căldură. Cele două cercetări au urmărit întrebări diferite, dar evidențiază aceeași preocupare pentru accesibilitatea financiară a acestor sisteme.
Dincolo de eventualele subvenții, investiția trebuie analizată în funcție de caracteristicile fiecărei case. O pompă de căldură instalată într-o locuință bine izolată, cu încălzire în pardoseală sau radiatoare dimensionate corespunzător, poate avea un comportament energetic diferit față de aceeași tehnologie utilizată într-o clădire veche, cu pierderi mari de căldură. De aceea, un preț atractiv de achiziție nu garantează automat și facturi mai mici.
Cum afli dacă o pompă de căldură este potrivită pentru locuința ta
Un alt rezultat interesant al cercetării este că 76% dintre respondenți s-ar arăta interesați de o evaluare gratuită a locuinței pentru a afla ce tip de sistem de încălzire li s-ar potrivi. În același timp, 65% declară că ar avea cea mai mare încredere într-un instalator, specialist HVAC sau consultant energetic. Datele sugerează că, pentru o investiție de asemenea amploare, informațiile disponibile pe internet sunt utile, dar nu înlocuiesc recomandările unui profesionist.
Pentru cei care vor să facă o primă evaluare, Ariston pune la dispoziție un configurator online gratuit pentru pompe de căldură. Instrumentul presupune completarea unui chestionar cu zece întrebări referitoare la locuință, suprafața acesteia, caracteristicile constructive și sistemul actual de încălzire. Pe baza răspunsurilor, utilizatorul primește o recomandare preliminară privind tipurile de sisteme care s-ar putea potrivi nevoilor sale. Configuratorul nu înlocuiește însă o evaluare tehnică realizată de un specialist.
Necesitatea unei informări mai bune este evidențiată și de faptul că 23% dintre participanții la sondaj nu știu dacă o pompă de căldură este potrivită locuinței lor, 13% nu cunosc economiile reale pe care le-ar putea obține, iar 11% nu sunt familiarizați cu tehnologia. În aceste condiții, accesul la informații clare despre costuri, funcționare și eficiență ar putea avea un rol la fel de important ca sprijinul financiar.
Studiul „Ce cred românii despre pompele de căldură: percepții și opțiuni de viitor” a fost realizat de iVox Research în perioada 21 august – 7 septembrie 2026, prin metoda chestionarului online CAWI, pe un eșantion de 1.144 de respondenți adulți din România. Rezultatele reflectă opiniile persoanelor participante la cercetare și nu trebuie confundate cu decizii ferme de achiziție.