Țările cu cea mai bună securitate cibernetică din lume. România ocupă un loc surprinzător în clasament

Atacurile informatice au devenit o amenințare directă pentru instituții publice, spitale, bănci, rețele energetice și servicii folosite zilnic de milioane de oameni. În acest context, un clasament internațional arată ce țări sunt cel mai bine pregătite să prevină și să gestioneze incidentele cibernetice.

În analiza publicată de Euronews, Albania și Cehia apar pe primele poziții, înaintea unor puteri tehnologice și economice precum Statele Unite, Germania sau Marea Britanie. România stă, la rândul său, surprinzător de bine: în versiunea actuală a clasamentului oficial ocupă locul 10 la nivel mondial, cu 92,50 puncte din 100.

Albania și Cehia au ajuns în fruntea clasamentului

Potrivit analizei publicate de Euronews, Albania și Cehia au obținut câte 98,33 puncte în fotografia clasamentului disponibilă la momentul documentării. Canada și Estonia au urmat cu 96,67 puncte, iar Finlanda a completat primele cinci poziții, cu 95,83 puncte.

Rezultatul Albaniei este cu atât mai interesant cu cât țara nu este cunoscută drept o mare putere tehnologică. Explicația se află în reformele adoptate după atacul informatic major din 2022, atribuit unor hackeri susținuți de statul iranian. Incidentul a fost atât de grav încât Tirana a întrerupt relațiile diplomatice cu Iranul.

Atacul a obligat Albania să își revizuiască legislația, să centralizeze operațiunile de apărare digitală și să dezvolte parteneriate cu Uniunea Europeană, Statele Unite și companii importante din tehnologie. O atenție specială a fost acordată platformei e-Albania, prin care sunt oferite aproximativ 95% dintre serviciile publice ale țării.

Cehia a obținut un rezultat similar printr-o combinație de legislație strictă, coordonare între stat și mediul privat și activitatea unei autorități dedicate, Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Informațională. Cerințele aplicate sectoarelor precum energia, sănătatea și finanțele depășesc simpla instalare a unor programe antivirus și obligă operatorii să trateze securitatea ca pe un proces permanent.

De ce statele mai mici pot depăși marile puteri

National Cyber Security Index, realizat de e-Governance Academy din Estonia, evaluează 155 de țări și teritorii. Punctajul este calculat pe baza a 49 de indicatori grupați în 12 domenii, printre care legislația, protejarea infrastructurii critice, educația, cercetarea, cooperarea internațională, combaterea criminalității informatice și gestionarea crizelor.

Clasamentul nu măsoară doar performanța tehnică a specialiștilor și nici numărul atacurilor reușite. El verifică dacă o țară are instituțiile, legile, strategiile și procedurile necesare pentru a preveni incidentele și pentru a răspunde organizat atunci când acestea se produc.

Acesta este și motivul pentru care state mai mici pot ajunge înaintea unor economii uriașe. Ele au, de multe ori, sisteme administrative mai compacte, instituții mai ușor de coordonat și posibilitatea de a schimba rapid legislația după o criză. În cazul Albaniei, atacul din 2022 a provocat exact acest tip de reformă generală.

Estonia a trecut printr-o transformare asemănătoare după atacurile informatice masive din 2007. Țara a dezvoltat ulterior un model descentralizat de protecție, bazat pe cooperarea dintre instituții, companii și cetățeni. Platforma X-Road, infrastructura blockchain KSI și așa-numitele ambasade de date au transformat Estonia într-un reper al administrației digitale.

Finlanda se remarcă prin modelul său de „securitate cuprinzătoare”, care aduce la aceeași masă autoritățile, companiile și populația. Operatorii de energie și telecomunicații colaborează direct cu centrul național de securitate cibernetică, iar nivelul ridicat de alfabetizare digitală ajută la reducerea riscurilor provocate de erorile umane.

De ce a obținut România un punctaj atât de bun

Clasamentul NCSI este o bază de date dinamică, actualizată atunci când apar documente noi sau când dovezile oferite de o țară sunt reevaluate. Din acest motiv, versiunea disponibilă acum pe site-ul oficial diferă de fotografia analizată de Euronews. În clasamentul actual, Cehia este pe primul loc, iar Albania apare pe poziția a 13-a.

România ocupă locul 10, cu 92,50 puncte, la egalitate cu Slovacia și Polonia. Țara noastră primește punctaje ridicate pentru cooperarea internațională, protejarea infrastructurii informaționale critice și existența unor structuri specializate pentru răspunsul la incidente.

La rezultat contribuie legislația adoptată în ultimii ani, Strategia de securitate cibernetică pentru perioada 2022–2027 și colaborarea cu Uniunea Europeană și NATO. România este apreciată și pentru participarea la exerciții internaționale de apărare cibernetică și pentru mecanismele de combatere a criminalității informatice.

Țara noastră are programe universitare, de masterat și doctorat care pregătesc specialiști în acest domeniu, precum și organizații profesionale active. Evaluarea indică însă și puncte slabe, printre care lipsa unui plan public și actualizat de aplicare a strategiei naționale, dar și rezultate incomplete în educația pentru siguranță online și cercetarea de securitate cibernetică susținută oficial.

Clasarea bună nu înseamnă că România este ferită de atacuri

Poziția din clasament trebuie interpretată drept o evaluare a cadrului legislativ și instituțional, nu ca o garanție că sistemele informatice ale unei țări sunt invulnerabile. O țară poate avea strategii și autorități specializate, dar poate continua să sufere incidente serioase dacă unele platforme sunt vechi, configurate greșit sau insuficient protejate.

Realitatea ultimelor luni arată exact această diferență. În iulie, un atac informatic a făcut inaccesibilă o aplicație administrată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În aceeași perioadă, un incident separat a afectat sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

România a fost vizată și de operațiuni mai ample de spionaj digital. Am mai scris despre campaniile cibernetice asociate grupării ruse Turla, îndreptate împotriva unor state și instituții europene.

Nici cetățenii obișnuiți nu sunt feriți de pericole. DNSC avertizează periodic asupra mesajelor și paginilor false care imită bănci, curieri sau instituții publice pentru a fura parole și date bancare. Una dintre cele mai recente alerte a vizat un val de fraude distribuite prin linkuri către site-uri false.

Poziția bună a României și exemplele din Albania, Cehia sau Estonia arată că pregătirea instituțională contează enorm. Totuși, niciun punctaj nu poate elimina complet riscul. Securitatea cibernetică presupune investiții constante, sisteme actualizate, angajați bine pregătiți și capacitatea de a transforma fiecare incident într-o lecție pentru următorul atac.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027