Țânțarii care au schimbat istoria: malaria ar fi decis unde au trăit primii oameni în Africa

Malaria nu a fost doar o boală care a marcat istoria recentă a omenirii, ci ar fi influențat profund și felul în care oamenii preistorici s-au răspândit în Africa. Un nou studiu publicat în Science Advances sugerează că, timp de zeci de mii de ani, comunitățile de vânători-culegători au evitat zonele unde riscul de infectare era ridicat, cu mult înainte ca agricultura să schimbe radical modul de viață al populațiilor umane.

Cercetarea citată de LiveScience schimbă o idee veche din arheologie și evoluție umană: aceea că bolile infecțioase au devenit o problemă majoră abia după apariția agriculturii, când oamenii au început să trăiască mai dens, în așezări stabile. În cazul malariei, impactul pare să fi fost mult mai vechi și mai puternic decât se credea.

Malaria, un obstacol invizibil pentru migrațiile preistorice

Autorii studiului au reconstruit condițiile climatice și de mediu din Africa subsahariană pentru ultimii 74.000 de ani, în intervale de 1.000 până la 2.000 de ani. Apoi au calculat un indice al stabilității malariei, folosind date despre zonele favorabile țânțarilor din genul Anopheles, principalii vectori ai parazitului Plasmodium falciparum.

Rezultatele au fost comparate cu hărți ale așezărilor umane timpurii. Concluzia cercetătorilor este că oamenii preistorici nu se stabileau la întâmplare, ci păreau să evite regiunile în care malaria era endemică. Acest comportament ar fi influențat distribuția populațiilor africane cu cel puțin 13.000 de ani în urmă, înainte de răspândirea agriculturii în Africa subsahariană.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Cea mai afectată zonă pare să fi fost Africa Central-Vestică, regiune care rămâne și astăzi un punct fierbinte al malariei. Potrivit cercetătorilor, populațiile din această parte a continentului ar fi fost mai fragmentate, tocmai pentru că anumite zone erau prea riscante pentru locuire pe termen lung.

Descoperirea este importantă pentru că mută bolile din fundalul istoriei umane în centrul ei. Nu doar clima, hrana sau resursele naturale ar fi decis traseele migrațiilor, ci și pericolele biologice greu de observat în arhivele arheologice.

O nouă perspectivă asupra evoluției umane

Studiul arată că boala nu a fost doar o consecință a sedentarizării, ci un factor activ în organizarea spațiului uman. Agricultura a agravat probabil riscul, pentru că a dus la așezări mai dense și la medii mai favorabile țânțarilor, dar malaria era deja o problemă înainte ca oamenii să cultive plante și să crească animale.

Vezi și:

Proteina care ar putea schimba lupta cu malaria: descoperirea ce deschide drumul unor tratamente mai precise

Eleanor Scerri, cercetătoare la Institutul Max Planck de Geoantropologie, susține că bolile din trecutul îndepărtat nu mai pot fi ignorate. În cazul malariei, efectele nu par să fi fost marginale, ci suficient de mari încât să influențeze cine putea trăi unde și cum se conectau între ele grupurile umane.

Cercetătorii spun că noua metodă ar putea fi folosită și pentru alte boli transmise de vectori. Chiar dacă ADN-ul antic lipsește pentru multe perioade foarte vechi din Africa, modelele climatice, ecologice și epidemiologice pot oferi indicii despre presiunile invizibile care au modelat viața oamenilor.

Astfel, malaria nu mai apare doar ca o problemă medicală modernă, ci ca o forță evolutivă. În urmă cu zeci de mii de ani, înainte de orașe, state și agricultură, un țânțar putea influența direcția unei migrații, izolarea unei comunități sau chiar felul în care s-au format populațiile umane de astăzi.

Ce note trebuie să obții pentru a promova BAC 2026. Explicațiile unui inspector școlar