T. rex avea temperatura corpului apropiată de cea a oamenilor: ce au descoperit cercetătorii în dinții dinozaurului
Tyrannosaurus rex nu era doar unul dintre cei mai impresionanți prădători ai perioadei Cretacice. Un nou studiu sugerează că acest dinozaur uriaș avea și o temperatură corporală surprinzător de apropiată de cea a oamenilor. Cercetătorii au analizat smalțul unor dinți fosilizați și au estimat că T. rex avea o temperatură medie a corpului de aproximativ 36,3 grade Celsius.
Rezultatul susține ideea că T. rex era un animal endoterm, capabil să-și regleze temperatura corpului din interior, asemenea mamiferelor și păsărilor. Asta îl diferențiază de reptilele moderne, care depind într-o măsură mult mai mare de temperatura mediului pentru a se încălzi și a-și menține activitatea.
Dinții fosilizați păstrează indicii despre temperatura lui T. rex
Pentru a afla cât de cald era corpul celebrului dinozaur, echipa condusă de Randon Flores, geolog la University of California, Los Angeles (UCLA), a analizat trei dinți de T. rex proveniți din formațiunea Hell Creek din Montana.
Cercetătorii s-au uitat la izotopii de carbon și oxigen din smalțul dentar. Acești izotopi sunt forme ale acelorași elemente chimice, dar au mase diferite. Pe măsură ce smalțul dintelui se formează, izotopii grei de carbon și oxigen se pot combina în anumite moduri, iar frecvența acestor legături depinde de temperatura la care s-a format țesutul.
La temperaturi mai scăzute se formează mai multe astfel de legături între izotopii grei, în timp ce la temperaturi mai ridicate numărul lor este mai mic. Prin măsurarea acestor legături, oamenii de știință pot estima temperatura corporală a animalului în momentul în care smalțul s-a format.
Pentru analiză, cercetătorii au folosit un burghiu dentar pentru a îndepărta cantități foarte mici de smalț din dinții fosilizați. Pulberea obținută a fost apoi dizolvată pentru a elibera dioxid de carbon, iar izotopii din acest gaz au fost analizați pentru a calcula temperatura.
Estimarea rezultată pentru T. rex a fost de 97,3 grade Fahrenheit, adică aproximativ 36,3 grade Celsius. Este o valoare apropiată de temperatura corporală a unui om și se încadrează și în intervalul întâlnit la unele mamifere mari, precum elefanții.
Un prădător activ, mai apropiat de păsări decât de reptilele moderne
Temperatura estimată oferă un argument suplimentar pentru ipoteza potrivit căreia T. rex era un animal cu metabolism ridicat. Dinozaurul a trăit în urmă cu aproximativ 68-66 de milioane de ani, spre finalul Cretacicului, și era unul dintre cei mai mari carnivori tereștri cunoscuți.
Dacă își putea menține temperatura corporală independent de mediul exterior, T. rex nu ar fi trebuit să aștepte ca soarele să încălzească suficient corpul înainte de a deveni activ. Acest lucru este important pentru modul în care cercetătorii reconstruiesc comportamentul animalului, inclusiv capacitatea sa de a urmări prada sau de a se deplasa pe perioade mai lungi.
Reptilele moderne au, în general, temperaturi corporale mai scăzute, în jur de 28-30 de grade Celsius, deși acestea variază în funcție de specie și de condițiile mediului. Păsările, în schimb, au de regulă temperaturi corporale considerabil mai ridicate, de aproximativ 40-43 de grade Celsius.
Aici apare una dintre cele mai interesante implicații ale studiului. Păsările sunt urmașii unei ramuri de dinozauri care include și T. rex, iar rezultatele sugerează că această caracteristică metabolică era deja bine dezvoltată la tiranozaur.
Cercetătorii au avut și un reper important pentru comparație. Analizele anterioare au oferit indicii că T. rex și rudele sale erau probabil cu sânge cald, însă noul studiu oferă o estimare concretă a temperaturii corpului, nu doar o concluzie bazată pe anatomie sau pe alte caracteristici fiziologice.
Rezultatele nu înseamnă însă că T. rex avea exact aceeași fiziologie ca un om sau că metabolismul său era identic cu cel al mamiferelor. Temperatura corporală este doar una dintre componentele care indică modul în care funcționa organismul. Studiul publicat în „Science Advances” adaugă însă o piesă importantă în imaginea unui animal care, deși a dispărut cu milioane de ani în urmă, pare să fi fost mai apropiat din punct de vedere fiziologic de păsările moderne decât de reptilele cu sânge rece cu care este adesea comparat.