SUA au investit 30 de miliarde de dolari în laptopuri pentru școli. După 20 de ani, rezultatele ridică semne serioase de întrebare

În 2002, statul Maine a devenit pionierul unei transformări educaționale care părea, la acel moment, inevitabilă: fiecare elev cu propriul laptop.

Inițiativa a fost susținută de guvernatorul de atunci, Angus King, care a mizat pe ideea că accesul direct la internet va democratiza educația și va deschide copiilor ușa către un volum nelimitat de informație.

Programul a început prin distribuirea a mii de dispozitive către elevii de gimnaziu și, în timp, a fost extins. Ce s-a întâmplat în Maine a devenit model pentru întreaga țară.

Până în 2024, Statele Unite ajunseseră să investească peste 30 de miliarde de dolari în laptopuri și tablete pentru școli. Ideea era simplă: tehnologia va accelera învățarea. Doar că, la peste două decenii distanță, datele spun o poveste mult mai complicată.

Mai mult ecran, rezultate mai slabe?

La începutul acestui an, neurocercetătorul Jared Cooney Horvath a prezentat în fața Comisiei pentru Comerț, Știință și Transport din Senatul SUA o concluzie incomodă: generația care a crescut cu tehnologia în bancă nu performează mai bine, ci dimpotrivă.

Potrivit lui, Generația Z este prima generație modernă care înregistrează scoruri mai mici la testele standardizate decât precedenta.

Datele invocate includ evaluări precum Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), care măsoară competențe-cheie precum citirea și matematica.

Vezi și:

Cum influențează Perfect Warranty decizia de cumpărare pentru laptopuri

Copiii cresc alături de ChatGPT, iar „timpul nu mai are răbdare”. Ce crede un profesor despre avantajele și riscurile noii realități AI INTERVIU

Tendința descendentă nu este nouă, dar corelația care atrage atenția este alta: cu cât elevii petrec mai mult timp folosind dispozitive digitale în timpul orelor, cu atât performanțele tind să fie mai slabe.

Mesajul cercetătorului nu este unul anti-tehnologie. El susține că problema nu este existența laptopurilor în școli, ci utilizarea lor fără un cadru clar, adaptat modului în care funcționează învățarea umană.

Extinderea digitală făcută „din reflex” ar fi slăbit, în unele cazuri, concentrarea și capacitatea de procesare profundă a informației.

Semnale de alarmă au existat încă din anii anteriori. Publicații precum Fortune au relatat că, în Maine, scorurile elevilor nu au cunoscut îmbunătățiri notabile în anii care au urmat implementării programului tehnologic. Între timp, investițiile au continuat.

Tehnologia în clasă, instrument sau distragere?

Utilizarea dispozitivelor digitale în timpul orelor a crescut constant. Sondaje realizate de EdWeek Research Center arată că o mare parte dintre profesori folosesc tehnologia zilnic, uneori chiar și câteva ore bune pe zi. Intenția este educațională, însă realitatea din spatele ecranului poate fi diferită.

Studii anterioare au arătat că elevii ajung frecvent să folosească laptopurile pentru activități care nu au legătură cu lecția. Comutarea rapidă între aplicații, notificări și sarcini diferite afectează memoria de lucru și crește rata erorilor. Într-un mediu în care aplicațiile sunt proiectate pentru a capta și menține atenția, concentrarea susținută devine tot mai greu de obținut.

Psihologul Jean Twenge, profesor la Universitatea de Stat din San Diego, a atras atenția că multe platforme digitale sunt construite tocmai pentru a crea dependență. Modelul lor economic se bazează pe timp petrecut în aplicație, nu pe aprofundarea informației.

Între timp, mai multe state americane au început să limiteze utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor. Potrivit Centrul Național pentru Statistică în Educație, majoritatea școlilor au politici care interzic folosirea dispozitivelor în scopuri non-academice, chiar dacă aplicarea regulilor diferă.

Pentru Jared Cooney Horvath, problema nu este una individuală. Elevii nu au cerut să învețe permanent în fața unui ecran. Dacă există un eșec, acesta ține de politici publice și de modul în care entuziasmul tehnologic a depășit dovezile științifice.

După 30 de miliarde de dolari investiți, întrebarea nu mai este dacă tehnologia are un loc în educație, ci cum și cât ar trebui să fie folosită. Pentru că accesul la informație nu este același lucru cu învățarea reală.

Nici sare, nici gheață. Metoda sigură pentru a congela o bere în doar 15 minute