Studiul care schimbă tot ce credeam despre mișcare: activitatea fizică de la muncă nu încetinește îmbătrânirea biologică

Mulți oameni cred că dacă petrec ore întregi în picioare la serviciu sau au un job solicitant fizic, corpul lor primește automat beneficiile asociate exercițiilor fizice. Doar că un nou studiu internațional sugerează că organismul face o diferență clară între mișcarea făcută din obligație și cea făcută voluntar, în timpul liber.

Analiza, realizată pe peste 145.000 de persoane, arată că activitatea fizică din timpul liber poate contribui la încetinirea îmbătrânirii biologice, în timp ce efortul depus la locul de muncă nu pare să producă același efect asupra organismului. Cercetarea a fost publicată în revista științifică The Lancet Healthy Longevity și vine cu o concluzie care contrazice percepția populară: nu orice tip de mișcare este interpretat la fel de corp, scrie Earth.com.

Specialiștii au analizat ceea ce sunt cunoscute drept „ceasuri epigenetice”, adică metode prin care cercetătorii estimează vârsta biologică reală a unei persoane pe baza unor modificări chimice care apar în ADN odată cu înaintarea în vârstă. Practic, două persoane de aceeași vârstă pot avea ritmuri complet diferite de îmbătrânire la nivel celular.

Ce au descoperit cercetătorii despre exercițiile fizice și îmbătrânirea organismului

Echipa coordonată de Jiatong Shan, cercetător la National University of Singapore, a combinat date din 44 de studii diferite pentru a observa dacă activitatea fizică influențează aceste ceasuri biologice.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Participanții au fost analizați folosind patru sisteme diferite de măsurare a vârstei biologice, iar cercetătorii au comparat nivelul de activitate fizică raportat de fiecare persoană cu rezultatele obținute la nivel celular.

Concluzia a fost clară: persoanele care făceau mișcare în timpul liber, fie că era vorba despre alergare, mers pe bicicletă, plimbări sau alte forme de exercițiu, aveau rezultate mai bune pe anumite ceasuri epigenetice asociate sănătății și longevității.

Cele mai vizibile efecte au apărut în cazul indicatorului GrimAge, unul dintre cele mai importante instrumente folosite în prezent pentru estimarea riscului de boli cronice și mortalitate. Un scor mai mic pe acest tip de măsurătoare a fost asociat în trecut cu un risc mai redus de afecțiuni cardiovasculare, cancer sau alte probleme legate de îmbătrânire.

Pe scurt, activitatea fizică făcută voluntar pare să transmită organismului semnale biologice benefice, care influențează inclusiv modul în care celulele „îmbătrânesc”.

De ce nu produce mișcarea de la muncă același efect

Partea surprinzătoare a studiului apare atunci când cercetătorii au separat activitatea fizică profesională de cea recreativă. Indiferent dacă era vorba despre muncă moderată sau intensă, efectele pozitive asupra ceasurilor biologice au dispărut aproape complet.

Cu alte cuvinte, faptul că cineva petrece toată ziua transportând obiecte, mergând mult sau făcând activități fizice repetitive la serviciu nu pare să ofere aceleași beneficii biologice ca o plimbare făcută seara din proprie inițiativă sau un antrenament scurt după program.

Cercetătorii numesc acest fenomen „paradoxul activității fizice”. Ideea nu este nouă. Mai multe studii anterioare au observat că munca fizică solicitantă nu protejează inima în același mod în care o face exercițiul recreativ.

Explicația posibilă ține de contextul în care apare efortul. Activitatea de la muncă este adesea repetitivă, făcută pe perioade foarte lungi, fără recuperare suficientă și în condiții de stres sau oboseală. În schimb, exercițiile fizice din timpul liber sunt asociate cu autonomie, recuperare și perioade controlate de efort.

Specialiștii spun că organismul reacționează diferit atunci când mișcarea este parte dintr-o rutină voluntară și echilibrată. De asemenea, joburile solicitante fizic sunt frecvent asociate cu stres ridicat, somn insuficient și lipsa controlului asupra programului, factori care pot influența negativ sănătatea celulară.

Cercetarea are și limite. Majoritatea studiilor analizate s-au bazat pe activitate fizică raportată de participanți, iar uneori mișcarea de la serviciu a fost estimată doar în funcție de profesie, nu prin dispozitive de monitorizare. Totuși, dimensiunea foarte mare a analizei oferă greutate concluziilor.

Cum faci un cocktail clasic cu whiskey de secară și cognac – Vieux Carré spune o poveste de aproape 90 de ani