Studiu dur despre mașinile electrice: milioane de vieți ar putea fi salvate prin renunțarea mai rapidă la motoarele pe combustie

Studiu dur despre mașinile electrice: milioane de vieți ar putea fi salvate prin renunțarea mai rapidă la motoarele pe combustie
Mașini electrice versus combustie internă

Un nou studiu al ICCT, organizația cunoscută și pentru rolul său în expunerea scandalului Dieselgate, pune în cifre una dintre cele mai importante mize ale electrificării transportului: sănătatea publică. Potrivit analizei, o tranziție mai ambițioasă către vehicule electrice ar putea salva 8,8 milioane de vieți până în 2050. Cifra este uriașă și arată că discuția despre mașini electrice nu se reduce la preț, autonomie, încărcare sau emisii de CO2.

Raportul pleacă de la poluarea produsă de transportul rutier, în special particule fine, oxizi de azot și ozon troposferic, poluanți asociați cu boli respiratorii, cardiovasculare și cu agravarea astmului. În 2024, aceste emisii au contribuit la aproximativ 700.000 de decese premature și 250.000 de cazuri noi de astm la copii, la nivel global. Altfel spus, poluarea vehiculelor nu este doar o problemă de mediu, ci o cauză directă de boală și moarte.

De ce electrificarea transportului este și o problemă de sănătate

Motoarele pe combustie nu afectează doar clima prin dioxid de carbon. Ele poluează direct aerul pe care îl respiri în orașe, lângă bulevarde aglomerate, în apropierea școlilor, în cartiere traversate de trafic greu și în zonele unde camioanele stau cu motorul pornit. Particulele fine pot pătrunde adânc în plămâni, iar oxizii de azot contribuie la probleme respiratorii serioase.

Studiul ICCT arată că, dacă politicile actuale rămân neschimbate până în 2050, numărul deceselor premature provocate de poluarea vehiculelor ar putea crește cu 74%. În scenariul ambițios, în care toate vânzările globale de vehicule ajung electrice până în 2045, iar mașinile ușoare chiar mai devreme, decesele premature ar scădea cu 63%, iar cazurile de astm la copii cu 80%.

Un punct important este rolul vehiculelor grele. Deși autoturismele sunt mult mai numeroase, camioanele și vehiculele comerciale mari poluează disproporționat. Electrificarea transportului de marfă ar aduce beneficii uriașe pentru orașe și coridoarele de trafic. Pentru România, asta este relevant mai ales în zonele traversate intens de TIR-uri, centuri urbane, drumuri naționale aglomerate și intrări în marile orașe.

În București, de exemplu, discuția despre poluare este adesea redusă la praf, trafic și încălzire rezidențială. Dar transportul rămâne o piesă importantă, mai ales când vorbim despre mașini vechi, dieseluri obosite, vehicule comerciale și blocaje zilnice. O tranziție reală către electric nu ar însemna doar mașini mai silențioase, ci aer mai curat în zonele în care oamenii trăiesc, muncesc și își duc copiii la școală.

De ce ritmul contează mai mult decât direcția declarată

Aproape toată lumea auto admite astăzi că electrificarea este inevitabilă. Diferența este ritmul. Constructorii tradiționali, guvernele și lobby-ul combustibililor fosili împing uneori tranziția mai departe în timp, invocând costuri, infrastructură, locuri de muncă sau libertatea consumatorului. Studiul ICCT arată că întârzierea nu este neutră: fiecare an pierdut înseamnă mai multe emisii și mai multe boli.

China este exemplul cel mai puternic invocat în această discuție. Cea mai mare piață auto a lumii a trecut de la o cotă EV de 5% în 2020 la peste jumătate din piață în 2025, dacă includem modelele electrificate relevante. Un alt studiu citat în context arată că electrificarea rapidă din China ar fi salvat deja sute de mii de vieți. Dacă o piață uriașă poate accelera atât de puternic, argumentul că tranziția este imposibilă devine mai slab.

Pentru România, problema este mai complicată. Puterea de cumpărare este mai mică, infrastructura de încărcare este inegală, iar piața second-hand domină în continuare. Totuși, beneficiile pentru sănătate ar putea fi importante, tocmai pentru că parcul auto este îmbătrânit. Electrificarea transportului public, a taxiurilor, a flotelor comerciale și a vehiculelor de livrare ar putea avea efecte mai rapide decât simpla așteptare ca fiecare șofer să-și cumpere o electrică nouă.

Studiul nu rezolvă toate discuțiile despre baterii, producție, reciclare sau mix energetic. Dar arată clar ceva ce se pierde în dezbaterea publică: mașina electrică nu este doar un gadget pentru cei care își permit încărcător acasă. Este o politică de sănătate publică. Cu cât tranziția se face mai repede și mai inteligent, cu atât mai puțini oameni vor respira aer contaminat de eșapamente.