Stresul de la serviciu a scos la iveală o boală genetică de inimă. Simptomele au părut inițial cele ale unui infarct

Stresul intens de la serviciu a dus, în cazul unei femei din Singapore, la descoperirea unei afecțiuni genetice a inimii care poate rămâne nediagnosticată ani întregi. Christina Chua a început să aibă palpitații, bătăi neregulate ale inimii și episoade de transpirație abundentă. La un moment dat, simptomele au fost atât de puternice încât soțul ei a crezut că suferă un infarct, relatează The Straits Times.

Problemele au început când femeia avea în jur de 50 de ani și ocupa o funcție solicitantă în zona administrativă și financiară. Presiunea profesională devenise atât de mare încât se trezea la ora 3 dimineața și începea imediat să se gândească la muncă.

Investigațiile aveau să arate însă că stresul nu era singura problemă. El scosese la suprafață simptomele unei afecțiuni cardiace mult mai complexe.

Prima explicație a fost fibrilația atrială

După unul dintre episoadele severe, medicii au diagnosticat-o inițial cu fibrilație atrială. Este o tulburare de ritm în care activitatea electrică din camerele superioare ale inimii devine neregulată.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Fibrilația atrială poate provoca palpitații, senzația că inima bate foarte repede, oboseală și dificultăți de respirație. În unele cazuri poate fi descoperită întâmplător. În altele, simptomele determină pacientul să ajungă la urgență.

Playtech a relatat recent cazul unei paciente la care fibrilația atrială și variațiile extreme ale pulsului au dus la necesitatea implantării unui stimulator cardiac.

În cazul Christinei Chua, medicamentele administrate inițial nu au rezolvat complet problema. În 2013, un nou episod sever a dus la internarea sa în terapie intensivă. A fost trimisă ulterior la National Heart Centre Singapore pentru investigații suplimentare.

Acolo, la vârsta de 60 de ani, medicii au identificat cauza de fond.

Cardiomiopatia hipertrofică poate trece neobservată ani întregi

Diagnosticul final a fost cardiomiopatie hipertrofică. Afecțiunea determină îngroșarea anormală a mușchiului inimii și are frecvent o componentă genetică.

Boala este estimată să afecteze aproximativ o persoană din 500. Numărul real ar putea fi însă mai mare, deoarece unii oameni nu dezvoltă simptome evidente și pot trăi ani întregi fără să știe că au această problemă.

Cardiomiopatiile pot afecta inima în moduri diferite. Playtech a prezentat, de exemplu, cazul unei femei diagnosticate cu cardiomiopatie restrictivă, o altă formă de boală în care pereții inimii devin rigizi și împiedică funcționarea normală a organului.

În cardiomiopatia hipertrofică, simptomele pot semăna cu cele produse de alte afecțiuni cardiace sau pulmonare. Pot apărea dificultăți de respirație, palpitații, amețeală sau oboseală. În cazurile netratate, boala poate crește riscul de insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și, mai rar, moarte subită cardiacă.

Diagnosticul este realizat frecvent cu ajutorul unei ecocardiografii. În situațiile severe poate fi necesară inclusiv o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea unei părți din țesutul cardiac îngroșat.

Tratamentul i-a schimbat viața, iar familia trebuie să fie atentă

În cazul Christinei Chua, medicamentele administrate după stabilirea diagnosticului au funcționat foarte bine. Nu a fost necesară intervenția chirurgicală, iar simptomele au ajuns să fie controlate.

La recomandarea medicului, femeia folosește acum și un smartwatch capabil să înregistreze semnale electrice ale inimii pentru detectarea unor posibile episoade de fibrilație atrială. Astfel de funcții au devenit tot mai comune pe dispozitivele moderne. Unele modele oferă inclusiv măsurători ECG și alerte pentru fibrilație atrială, deși acestea nu înlocuiesc evaluarea medicală.

Există și o componentă genetică importantă. Potrivit datelor citate de medicii care au tratat-o, copilul unei persoane cu cardiomiopatie hipertrofică poate avea un risc de 50% de a moșteni afecțiunea. De aceea, rudele de gradul întâi sunt încurajate să discute cu un medic despre investigații precum ecocardiografia sau testarea genetică.

Christina Chua spune că tratamentul corect i-a schimbat radical viața. Poate călători din nou și își desfășoară activitățile zilnice fără oboseala și lipsa de aer care o obligau înainte să se oprească inclusiv atunci când urca scările.

Cazul arată și de ce simptome precum palpitațiile puternice, dificultățile de respirație sau transpirația inexplicabilă nu trebuie puse automat pe seama stresului. Acesta poate fi factorul care declanșează episodul, în timp ce cauza reală poate necesita investigații cardiologice mult mai ample.

„Baywatch” revine în 2027 cu o nouă generație de salvamari. Cine îi înlocuiește pe Pamela Anderson și David Hasselhoff VIDEO