Sonda NASA care a supraviețuit doar 58 de minute pe Jupiter. Misiunea istorică ce a schimbat complet ceea ce știm despre planeta gigant

În decembrie 1995, NASA reușea una dintre cele mai spectaculoase misiuni din istoria explorării spațiale. O mică sondă lansată de nava spațială Galileo a intrat direct în atmosfera lui Jupiter și a transmis date timp de doar 58 de minute înainte să fie distrusă complet de condițiile extreme de pe planeta gigant.

Chiar dacă a funcționat mai puțin de o oră, sonda Galileo a oferit primele măsurători directe realizate vreodată din interiorul atmosferei unei planete gigantice. Până astăzi, rămâne singurul obiect construit de oameni care a pătruns în atmosfera lui Jupiter și a trimis informații înapoi spre Pământ.

Intrarea în atmosfera lui Jupiter a fost una dintre cele mai violente din istoria explorării spațiale

Sonda nu a ajuns singură la Jupiter. Ea a fost transportată de nava principală Galileo, lansată în 1989 la bordul navetei spațiale Atlantis. Drumul până la cea mai mare planetă din Sistemul Solar a durat aproape șase ani, scrie SpaceDaily.

Cu aproximativ cinci luni înainte de sosire, Galileo a eliberat sonda, care și-a continuat singură traiectoria către Jupiter. Nu avea motor propriu și nici sistem de control complex. Practic, a fost trimisă direct către atmosfera planetei, unde urma să cadă fără posibilitatea de întoarcere.

Vezi și:

Ce avere are Ciprian Ciucu? Terenurile, apartamentele și economiile declarate de primarul Capitalei

Momentul intrării în atmosferă a fost extrem de brutal. Sonda a pătruns în gazele lui Jupiter cu aproximativ 47 de kilometri pe secundă, adică peste 170.000 km/h. Niciun obiect construit de oameni nu mai intrase vreodată într-o atmosferă cu o asemenea viteză.

În doar câteva minute, vehiculul a fost supus unor forțe uriașe, de peste 200 de ori gravitația Pământului. Temperaturile de pe scutul termic au ajuns la aproximativ 16.000 de grade Celsius, mai mari chiar decât cele de la suprafața Soarelui. Aproape jumătate din scutul termic s-a consumat în timpul coborârii inițiale.

După ce a încetinit suficient, sonda NASA și-a deschis parașuta și a început partea pentru care fusese construită: colectarea de date din atmosfera lui Jupiter.

Vezi și:

NASA pierde una dintre cele mai importante sonde de pe Marte. Misiunea MAVEN, declarată oficial încheiată după peste 10 ani

NASA a trimis cea mai rapidă navă construită vreodată de oameni direct spre Soare. Secretul care o ține în viață la 430.000 km/oră

Ce a descoperit sonda Galileo înainte să fie distrusă

În timpul coborârii, instrumentele de la bord au analizat temperatura, presiunea, densitatea atmosferei și compoziția chimică a planetei. Datele au fost trimise către orbiterul Galileo, care le-a retransmis ulterior spre Pământ.

Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri a fost legată de cantitatea redusă de apă detectată în zona în care a intrat sonda. Cercetătorii se așteptau să găsească nori groși de apă în atmosfera profundă a lui Jupiter, însă măsurătorile au arătat valori mult mai mici decât estimările inițiale.

Ulterior, oamenii de știință au realizat că sonda intrase accidental într-o regiune neobișnuit de uscată și lipsită de nori, numită „hot spot”. Descoperirea a schimbat multe dintre modelele folosite atunci pentru explicarea structurii atmosferei lui Jupiter.

Misiunea NASA avea însă un final inevitabil. Jupiter nu are o suprafață solidă pe care sonda să poată ateriza. Pe măsură ce cobora, presiunea și temperaturile creșteau constant până la niveluri imposibil de suportat pentru orice echipament construit de oameni.

Semnalul sondei s-a pierdut după aproximativ 58 de minute de transmisie. Potrivit NASA, la acel moment dispozitivul se afla la aproximativ 180 de kilometri sub punctul de intrare în atmosferă, într-o zonă unde presiunea era deja de peste 20 de ori mai mare decât cea de la nivelul mării pe Pământ.

Chiar și după întreruperea comunicației, sonda a continuat să cadă în adâncul atmosferei lui Jupiter. În doar câteva ore, componentele sale s-au topit și apoi s-au vaporizat complet din cauza temperaturilor și presiunii extreme.

Deși misiunea efectivă a durat mai puțin de o oră, informațiile colectate atunci reprezintă și astăzi una dintre cele mai importante surse de date directe despre interiorul unei planete gigantice. Iar după mai bine de trei decenii, nimeni nu a mai trimis o altă sondă în atmosfera lui Jupiter.

Cea mai veche epidemie de ciumă cunoscută a fost descoperită în Siberia: boala lovea mai ales copiii acum 5.500 de ani