Somnul care îți poate proteja creierul. Câte ore pe noapte sunt asociate cu un risc mai mic de demență, conform specialiștilor

Somnul a fost mult timp legat de sănătatea creierului, dar un nou studiu oferă o cifră mai clară pentru cei care vor să reducă riscul de demență pe termen lung. Cercetătorii de la York University, Canada, au analizat date din 69 de studii anterioare și au ajuns la concluzia că intervalul optim este de 7-8 ore de somn pe noapte.

Analiza nu s-a uitat doar la somn, ci și la alte două comportamente care pot influența sănătatea creierului: activitatea fizică și timpul petrecut pe scaun. Concluzia generală este că un stil de viață cu mișcare regulată, mai puțin sedentarism și somn în limite potrivite poate fi asociat cu un risc mai mic de demență.

De ce 7-8 ore par să fie intervalul ideal

Potrivit cercetării publicate în PLOS One, persoanele care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte au fost asociate cu o creștere de 18% a riscului de demență. În același timp, cei care dorm mai mult de 8 ore au avut un risc cu 28% mai mare, comparativ cu intervalul considerat optim.

Această concluzie susține ideea că atât lipsa somnului, cât și somnul excesiv pot fi semnale importante pentru sănătatea creierului. Nu este vorba despre o regulă rigidă pentru fiecare persoană, dar intervalul de 7-8 ore apare tot mai des în studiile despre îmbătrânire sănătoasă, memorie și risc de boli neurodegenerative.

Vezi și:

7 semne că un anunț de cazare de pe Booking ar putea fi fals. Ce trebuie să verifici înainte să plătești

Cercetătorii avertizează, însă, că studiul arată asocieri, nu o relație directă de cauză și efect. Cu alte cuvinte, analiza nu demonstrează că somnul prea scurt sau prea lung provoacă demență. Este posibil, de exemplu, ca somnul excesiv să fie uneori un semn timpuriu al unor schimbări deja începute în creier.

Sedentarismul și lipsa mișcării contează la fel de mult

Studiul a analizat și activitatea fizică. Lipsa mișcării, definită ca mai puțin de 150 de minute de activitate fizică pe săptămână, a fost asociată cu un risc mai mare de demență. În schimb, activitatea regulată poate susține sănătatea vasculară, reduce inflamația și ajuta creierul să primească oxigen și nutrienți în mod eficient.

La fel de important este timpul petrecut stând jos. Cercetătorii au asociat sedentarismul prelungit, de peste 8 ore pe zi, cu un risc crescut de demență. Totuși, datele despre acest comportament au fost mai limitate decât cele despre somn și mișcare, deoarece doar o parte dintre studiile analizate s-au concentrat explicit pe timpul sedentar.

Vezi și:

Cât somn e prea mult, de fapt: studiul care schimbă regula celor opt ore pe noapte

Primele semne ale bolii Alzheimer ar putea apărea mult mai devreme decât se credea. Ce au descoperit cercetătorii la persoane de 45 de ani

Chiar și așa, mesajul este clar: creierul nu este influențat doar de ceea ce se întâmplă în timpul nopții, ci și de felul în care îți petreci ziua. Somnul bun, mișcarea și pauzele regulate de la statul pe scaun par să funcționeze împreună, nu separat.

Ce face studiul important, dar și ce limite are

Unul dintre punctele forte ale cercetării este dimensiunea uriașă a eșantionului. În total, analiza a inclus date de la aproape 4,5 milioane de persoane, iar studiile luate în calcul au urmărit participanți care nu aveau demență la început, pentru a observa ulterior apariția bolii.

Un alt element important este că datele au inclus și adulți mai tineri, începând de la 35 de ani. Multe cercetări despre demență se concentrează pe vârste înaintate, dar acest studiu sugerează că obiceiurile din mijlocul vieții pot conta pentru sănătatea cognitivă de mai târziu.

Există, totuși, limite. Studiile incluse au folosit metode diferite de colectare a datelor, iar unele comportamente au fost analizate mai bine decât altele. De aceea, autorii cer cercetări suplimentare, mai ales pe adulți de vârstă mijlocie și pe perioade mai lungi, pentru a înțelege cum se schimbă riscul în timp.

Până când medicina va avea tratamente mai eficiente pentru demență, prevenția rămâne esențială. Iar acest studiu indică trei direcții simple, dar importante: dormi suficient, fă mișcare constant și redu timpul petrecut nemișcat. Nu sunt garanții absolute, dar sunt comportamente care pot susține sănătatea creierului pe termen lung.

Volan care stă ușor strâmb după schimbul de anvelope: geometrie, montaj sau subcadru, ce verifici întâi